La multi ani sarbatoritilor!
Pictore, sa ne traiesti! Multa sanatate si bucurii!
08.11.2010
26KB
Din nefericire , cu toate aceste avantaje , doamnele noastre ameninta :
,, - Daca aveti de gand sa stati in vantul asta ..... plecam acasa pe jos !!! "
Asa cum deja m-am obisnuit , intervine ceva care da peste cap intregul chef sau bunul mers al iesirii . Vant naprasnic . Probabil imposibil de intins corturile , asta daca , prin absurd , am fi reusit sa le convingem pe doamne sa ramanem acolo .
11.10.2009
33KB
...
04.10.2009
22.5KB
eu am rasadnita de la rosii acolo s-a facut compost , apoi aparura si ramele ma fratilor , acum le ud periodic am grija de ele pentru septembrie cand manca ala mare
28.07.2010
41.2KB
....
12.10.2010
40.5KB
...
25.08.2009
33.9KB
Si in final va arat o imagine de ansanblu a echipamentului de pescuit(ar mai fi geanta,cizmele,hainele,ochelarii si cel mai important zic eu,este"bagajul de cunostinte"acumulat pe marginea apelor).Va multumesc pentru vizionare! :hi:
07.07.2010
42.9KB
Na Filica ! Nu-s prea inspirat in seara asta .
07.11.2009
21.8KB
Cineva a pierdut mina de la pix...
25.08.2010
33KB
Mall in aer liber
28.04.2010
42.2KB
depinde pe ce autostrada ne aflam
Vezi la hula ! Atentie frate ! ( mai ai si ,, cedeaza " ! Si mai e si fraieru' ala de te depaseste pe ,, continua " ! )
..............................
Deci .... NU ! Nu merg !
23.04.2010
18.6KB
...
11.04.2011
39.6KB
Da ! M-am edificat ! Este o specie de anghila si este ..... visul meu !!! Ziceti ce vreti voi ! Am o fixatie cu pestele asta !
01.09.2009
62.4KB
Un rasarit...La Mila Domnului:
15.10.2011
18.3KB
Palamida de balta
PĂLĂMIDĂ-DE-BÁLTĂ s. (IHT.; Pungitius platygaster) (rar) osar, (reg.) ghelci, moş, pietroşel, zborş, peştele-dracului, peşte-ţigănesc.
Astea sunt explicatiile din DEX...as adauga eu un regionalism: Dracus
Si cica:
Înălţimea maximă a corpului se cuprinde de 4-4,6 ori în lungime (fără C). Pe laturile corpului 29-32 plăci osoase, din care se disting clar 10-15, restul fiind din ce în ce mai mici, distanţate şi ascuns sub piele. Spinii din faţa D cu vârfurile îndreptate în toate părţile; spinul Vv clar zimţat. Culoarea verde-gălbuie punctată cu negru.
Trăieşte în apele foarte puţin adânci, cu multă vegetaţie (bălţi, heleşteie). În apele dulci creşte mai mare decât G. aculeatus, iar în cele sărate rămâne foarte mic. Prezent în Dunăre şi bălţile sale, în Prut, Siret, Buzău, Ialomiţa, în apele din jurul Bucureştiului (Colentina, Mosiştea, Brăneşti, Cernica, Comana) şi în mare (Agigea).
Observatii personale: L-am prins cautand pestisori pentru rapitor, cu minciogul cu plasa fina...l-am urmarit in acvariu, are un comportament teritorial iesit din comun, este un micro-rapitor... Se poate confunda cu ghidrinul(Gasterosteus aculeatus), dar este mai putin studiat decat acesta...
06.09.2009
36.2KB
La ce a...Tras ?(eu iam prins la mana)
09.01.2010
21.4KB
ce-ar fi Delta fara imagini de genul acesta?
04.11.2009
62.2KB
alta poza
06.12.2009
40.2KB
Lansetele ultralight sunt in masina
06.11.2010
41.5KB
Crapul din imagine e cel mai mare prins pe anul asta..
13.10.2009
73.1KB
Am folosit cu succes mamaliga colorata in rosu, folosind colorant alimentar sau vopsea de oua :))
Ca sa fiu exact, bulgari facuti din mamaliga + boabe de porumb + spartura de porumb+spartura de grau (granulatie fina) toate acestea amestecate cu apa din balta respectiva.
Cand nu am timp de preparat, folosesc benzar mix crap caras care s-a dovedit a fi cea mai buna varianta de mix , la un pret mic.
29.09.2010
17.4KB
Restul...
12.03.2011
62.5KB
Un simulacru de trusa de cutite si pile de lucru .
20.11.2009
28.9KB
Capturile in juvelnic, aici parca arata altfel totusi.
22.06.2009
27.9KB
o parte din peisajul de la km 36 . pentru cine nu il stie .
Sanatate
27.12.2009
31.3KB
Am luat si eu un avatel la shad, ieri pe un canal din apropierea dunarii.
Eram mai mult la plimbare cu femeia, dar n-am rezistat tentatiei de a "spinnari" un pic in acel loc superb...
06.04.2010
77.9KB
...
22.06.2010
37KB
inca
27.11.2010
55.2KB
Bucuros ca in sfarsit s-a terminat scoala, m-am gandit sa merg sa vad cum e Siretul...de Dunare stiam ca este crescuta si tulbure si mi-am zis ca chiar nu ar avea rost sa merg...ajuns pe pod, surpriza, Siretul crescut cum nu l-am mai vazut niciodata, bine macar ca nu era prea tulbure...
10.06.2010
44.9KB
...
11.12.2009
40.8KB
Asa arata capurile de jig...
06.12.2008
32.1KB
am grija de cazan
10.12.2010
68.2KB
...
23.12.2009
19.3KB
Zona de dupa barajul de pe Siret, zona Racaciuni.
07.08.2009
28.4KB
Mai tii minte ?
16.11.2010
19.7KB
Calcanul
CALCANUL Scophthalmus maeoticus
Raspandire
Calcanul traieste in Marea Neagra si in Marea Azov. In apele noastre traieste in faciesul de nisip pe toata lungimea litoralului romanesc.
Descriere
Calcanul are un cap de forma ovala sau mai bine zis romboidala si este foarte lat. Pe corpul pestilor adulti se observa tuberculi (butoni) ososi si solzi rudimentari. Fiecare tubercul are o prelungire sub forma unei tepe subtiri, care poate provoca rani pescarului neatent. Acesti tuberculi sunt numerosi pe partea zenitala (superioara) a corpului, dar cativa sunt dispusi si pe partea nadirala (de jos, spre nisip), insa mai mici. Tuberculii lipsesc la puiet, iar la tineret nu apar inca tepii. Gura este oblica, inferioara, cu dinti asezati pe mai multe randuri, cu buze mici, subtiri, ca niste prelungiri ale pielii. Ochii sunt asezati numai pe partea zenitala a corpului. Dorsala si anala sunt foarte lungi, de la cap si pana la pedunculul caudal. Linia laterala, lunga, prezinta o curbura foarte puternica in dreptul pectoralei.
La exemplarele juvenile, partea zenitala este de culoarea nisipului (cenusie), cu pete albe si negre; adultii an un colorit brun, fara pete. Partea inferioara a pestelui este alba, rareori cu pete negricioase. Aceasta specie are o mare posibilitate de adaptare sub aspectul coloritului la mediul (nisipul) in care traieste.
Dezvoltare
Lungimea obisnuita este de 60-70 cm, rar 1 m, iar greutatea de 6-7 kg, rar 10 kg. Creste relativ incet : dupa 10 ani atinge lungimea de 55 cm si greutatea de 3,5 kg.
Biologie
Calcanul ierneaza la o adancime de 60-70 m, in zona faciesului faseolinoid. Primavara, in perioada martie-aprilie, se apropie de zona litoralului, pana la o adancime de 18-30 m, unde pe anumite locuri se aglomereaza in carduri mari. La o temperatura de 13-16°C depune icrele. Atinge maturitatea sexuala la 5-6 ani. Dupa reproducere, pestii se imprastie, nu mai stau in carduri si trec la o nutritie foarte activa. Tineretul se hraneste la inceput cu crabi, moluste, creveti si puiet de peste, dar exemplarele mai in varsta se hranesc aproape exclusiv cu pesti (guvizi, bacaliari, stavrizi, scrumbii albastre etc.).
Pescuitul Sportiv
In perioada reproducerii, cand calcanul se apropie de tarm, se pescuieste de catre unditari din barca cu petactarul. Pe cirligul foarte ascutit se foloseste ca momeala hamsia, care se pune intreaga in undita, cu doua intepaturi. Tinand cont de greutatea mare a pestelui, atat firul, cat si struna trebuie sa fie mai rezistente la rupere. Firul cel mai des intrebuintat este de 0,50-0,60, iar struna de 0,40-0,45. Calcanul inghite momeala in intregime, fara muscatura, si pleaca imediat spre adanc, rareori spre mal. Poate fi scos numai cu minciogul, pestele fiind greu, de multe ori de 5-6 kg, sau si mai mare, ceea ce constituie o performanta si o amintire de neuitat pentru unditarii care vin la mare din interiorul tarii.
Calcanul se mai prinde de catre localnici si la "picior". In perioada reproducerii, uneori catre seara calcanul se apropie de mal si sta pe nisip la o adancime foarte mica, cateodata la numai cateva zeci de centimetri. Alteori se ingroapa partial in nisip, dar pescarul experimentat il descopera usor, pune piciorul pe el si il scoate apoi cu mina din mare.
In zona litoralului nostru mai traieste, intr-un numar mai redus, calcanul mic (Scopkthalmus rhombus). La unditele pescarilor amatori cade mai rar; se prinde mai mult la pescuitul industrial.
Lungimea minima admisa la pescuit: 40cm