Vand ciuperci Pleurotus Ostreatus , productie proprie , analize de specialitate. Pret : 9ron/kg , jud. Teleorman , Alexandria . Ambalate la caserole de 0,5kg sau la ladite de 3kg .
Tel: 0728 917 864
21.11.2010
11.7KB
Atentie sa nu fie chinezesc!
20.04.2010
23.2KB
Salutare!Cu un Transalp nu o sa pot eu face hard-enduro din cauza greutatii ei foarte mari(peste 150kg).Eu vreau ceva ce sa pot lua in spate in cazul in care se termina poteca ceva de genul asta:
06.12.2011
55KB
Si aici in golfulet...
29.01.2010
43.3KB
Dupa ce sambata a batul groaznic de tare vantul, am reusit sa fac o iesire la Catusa, am stat la adapostul stufului, caci vantul iar a fost puternic dar mai moderat.
11.04.2011
40.7KB
Scrumbia este unul dintre cei mai apreciati pesti din Marea Neagra. Corpul ei este alungit, putin inalt si usor comprimat lateral, carena ventrala putin dezvoltata, iar gura mare este captusita cu dinti marunti si foarte ascutiti. Poate ajunge la o lungime de 40cm si o greutate de 900g. Majoritatea exemplarelor pescuite masoara 20-30cm si cantaresc 250-300g. Spatele scrumbiei de Dunare este verde-albastrui, flancurile si abdomenul fiind alb-argintii.
Este un peste marin migrator care formeaza cirduri mari, in special in timpul reproducerii cind patrunde in fluvii.Migratia incepe in martie, dar reproducerea are loc, de regula, in luna mai, desfasurindu-se in Dunare la 500-900 km. de la gurile fluviului. . Primavara, in timpul migratiei de reproducere, scrumbiile de Dunare se ingrasa foarte mult, devenind mai rotunde.Dupa ce-si depun icrele multe dintre ele mor, iar cele care se reintorc in mare sunt foarte slabe. Masculii ajung la maturitate sexuala la virsta de 2 ani, iar femelele la 3-4 ani, cind depun 10 000-150 000 de icre.Fiind semipelagice, icrele plutesc in apa si sunt antrenate de curent la gurile fluviului, unde eclozeaza. Puii ramin aici toata vara. Uneori, cind apele Dunarii sunt mari, icrele sunt duse in balti si pe terenurile inundabile. Puii ramin aici si se scurg o data cu apele de inundatie, vara sau toamna.
Scrumbia se hraneste in general cu hamsii, mici moluste si crustacei, viermi si larve ale diferitelor insecte.
Pe Dunare, scrumbia se pescuieste la taparina.
07.12.2010
18.1KB
alta:
10.09.2009
33.4KB
...
09.06.2009
35.1KB
...
10.08.2010
62KB
jig-uri 2-9 grame
19.12.2010
13.2KB
harta Dunarii - km 458 - 468
03.04.2009
29.4KB
Eu pana la urma tot nu am inteles ce sunt astia 2...
12.04.2010
55.1KB
...
24.12.2009
23.8KB
..... si ceva sa atarnati in pomul de iarna ! :hi: :hi: :hi:
11.12.2009
38.6KB
salutare!am incercat sa fac astazi o matrita pentru plumbi.am facut-o din ciment amestecat cu ipsos.faza e ca nu stiu daca rezista la temperatura plumbului topit.nu e mare stiinta daca vrea cineva sa incerce.a cumparat un plumb gata facut :D.am turnat intr-o forma ametecul de ciment si ipsos facut pasta ,am lasat-o putin la uscat dupa care am apasat plumbul gata facut in amestec si gata .mare grija cand scoate-ti plumbul sa nu stricati marginile .acum sa vedem daca o sa reziste.PLUMBUL CUMPARAT ESTE CU O FATA DREAPTA SI CEALALTA CU MODEL...TRILOBI PARCA :nebun:
20.09.2010
7.7KB
...
22.06.2010
20.7KB
- Ia zii Pictore , unde dam ?
- Indiene , eu zic sa dam in ochiul ala din stuf . Uite ! Langa PET-u' ala verde . Vezi ?
- Da . Hai . Acolo dam .
.........
- Pictore , Didel nu vine ?
- Bah , am vorbit cu el mai devreme . Zicea ca nu vine .
- Era bine daca venea . Ziceai ca el stie bine p-aici .
- L-am sunat si mai adineaori . Nu raspunde .
- Nu raspunde ?
- Nu . Poate o dormi . Lasa-l .
..........................................
Amplasam barca langa un ochi din stuf si dam pret de vreo 30 min . Nimic ! Doar vreo doua tacaneli timide .
- Ce facem , mah ?
- Eu zic sa ne mutam mai langa ala .
- Care ?
- Uite , mah ! Ala din stuf . Uite-te bine . Ii vezi capu' . Vezi ?
- Aha ! Hai ! Am si vazut ca a luat un caras mai devreme .
Ne apropiem cat putem de incet de OMUL DIN STUF . Incet , sa nu deranjam deloc , sa nu-l iritam , sa nu-i speriem carasii probabil pripasiti pe sub barca cu vreo nada minune .
La iminenta noastra apropiere .... OMUL DIN STUF zice :
- Ia uite-i , bah , si p-astia ! Ati venit pan' la urma ?
Ne uitam lung unul la altul . Vocea o cunosteam extrem de bine . O voce baritonala , sugubeata si harjaita de multele pachete de tigari pe zi , o voce ce a facut deliciul multor iesiri pe la peste . Vocea ...... lui DIDEL !!!
...................................
OMUL DIN STUF :
06.08.2010
54.2KB
...si , mai ales ... :rotfl:
01.10.2010
11.7KB
Si o ultima poza cu imbarcarea !!!
30.08.2009
61.7KB
Cutie accesorii cu suporti plastic si ancore silicon pentru liniile de rube...mi-a atras atentia asta de la Browning...fiecare e insa liber sa aleaga ce-i place... :nod: :nod:
20.10.2008
30.7KB
A mers mai slab, vreo 2.5 kg.
10.07.2010
46KB
Bunatati de la ......bunica
Sa -ti rup mana dupa masa ... :limba:
26.05.2010
65.5KB
idem
20.06.2010
59.7KB
Desertul Sahara !
07.08.2009
27.8KB
Dunarea iarna....pescarusii
21.12.2009
28.4KB
La pinten, locul ales.
26.11.2010
29KB
Salutari!
... :wink2: ...
18.12.2009
62.1KB
Locul de camping
09.01.2010
48.7KB
Cel mai frumos a fost un morunas cam la 250-300g
29.06.2009
60.5KB
la Izbiceni
30.12.2009
22.2KB
asemanatoare cu aceasta
30.12.2009
2.6KB
Din delta
25.10.2010
27.3KB
Da domnilor ! Bantuiam Araua , forjam motoru' , admiram Dunarea crescuta cand ...... tri , tri , tri :
,, - Da mah , ce e ?
- Ce e ? E ..... fata , mai tata !
- .......
- Alooo ! Tata ! Ma auzi ???
- Da ! Aud ! Bravo mai taticule ! Sa ne traiasca ! "
,, - Ce-i Didele ?
- Cum ce e , mah ??? Tu n-auzi ?
- Cum sa aud frate ! Ce , am vorbit eu ?
- Gata Pictore ! Am ,, pus-o " ! Sunt bunic !!!!!!! "
................................................................
Didele , sa-i dea Dumnezeu sanatate , fericire si viata lunga plina de tot ce-si doreste ! Sa fii un bunicut fericit ! ,,Hodorogule" !!!
:hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi: :hi:
06.05.2010
19.8KB
Ma jur ca am s-o pastrez.... ti-o fac cadou la prima iesire :rotfl:
Mersi taticule ! Uite , ti-am pregatit si eu un cadou pt prima intalnire ! Asta , asaaaa , sa nu ma futizezi toata ziua cu ..... ,, Da , mah , s-aprind si eu !"
31.03.2010
17.8KB
Marian uite asta este nada mult discutata,e cumparata de la magazin cea pregatita acasa cam asa ar trebui sa arate.E ca un pesmet numai ca nu este uscat,daca-l stangi in mana asa cum e direct din punga se formeaza imediat bulgarele.De aia am zis ca trebuie atentie la umidificare.Prea multa apa si se transforma in terci bun la nimic.Sal.
07.08.2008
24KB
...
21.02.2010
18.4KB
A 2-a zi la Lasau !
07.07.2009
45.5KB
SI PRODUSUL FINAL !
:nebun: :nebun:
11.02.2010
25KB
Cel care a facut aprecierea fara partinire.Baciu Octavian din orasul minunilor (Caracal).
A mai vazut si gustat o minune.
13.12.2009
37.7KB
Zglavoaca
(Cottus gobio)
Raspandire geografica
Zglavoaca face parte din familia percidelor, a carei membru este si bibanul. Este un peste foarte raspandit, putand fi gasit in aproape toate raurile montane din Europa, ca si la noi, unde traieste in compania pastravului indigen.
Caracteristici
Este un peste usor de recunoscut dupa cele doua inotatoare dorsale una mai mare decat cealalta legate intre ele de o pielita subtire (o caracteristica a tuturor speciilor din familia percidelor). Inotatoarea ventrala este situata intre cele doua aripioare pectorale. Corpul, fara solzi, este aproape cilindric in portiunea de mijloc si usor plat lateral, in vecinatatea caudalei. Are un cap mare si lat, care aminteste de cel al broastei. Ochii privesc in sus. Gura larga este situata in varful botului.
Colorit
Coloritul zglavoacei variaza mult in functie de mediul in care traieste exemplarul respectiv. Spatele pestelui este cafeniu, marmorat cu o puzderie de pete, uneori de nuanta rosiatica, alteori de un gri intunecat. Partea abdominala este alb-galbuie sau alb-cenusie. Pe jumatatea posterioara a pestelui se disting 3-4 dungi transversale, dispuse vertical, inotatoarele dorsale si pectorale sunt prevazute de asemenea cu pete cafenii, nu insa si cele ventrale.
Dezvoltare
In medie, zglavoaca creste pana la lungimea de 6-10 cm, ajungand rareori la 12-13 cm.
Biologie
Puietul inoata si in grupuri, insa exemplarele mature traiesc singure, stand ascunse, lipite parca de albia raului. Din cauza coloritului, se poate ascunde foarte bine si este greu de observat, semanand mai mult cu o piatra de forma lunguiata. Daca este speriat, sare brusc din ascunzis, inotand repede dintr-un loc in altul.
Hrana acestui pestisor se limiteaza de obicei la ceea ce aduce spre el curentul apei. In timpul zilei nu se prea misca, fiind un peste fricos. Meniul consta din insecte si larvele acestora, alte vietuitoare mici, precum si icrele si puietul foarte tanar ale altor pesti, provocand astfel pagube in randurile speciilor mai valoroase; dar nu cruta nici propriile icre sau alevini.
Zglavoaca atinge maturitatea sexuala in cel de-al doilea an al vietii. Perioada de depunere a icrelor corespunde cu lunile februarie-martie. Femela depune circa 100- 300 de boabe de icre, cu un diametru de 2,5 mm, sub pietre sau printre pietre.
Carnea sa este gustoasa, pe plan local se consuma in mod regulat. Se prinde in multe locuri cu o furculita fixata in capatul unui bat, pe post de harpon.
In unele rauri montane din Maramures si Moldova poate fi intalnita o ruda apropiata a zglavoacei (Cottus poecilopus), cu un colorit mai bogat, inotatoarele ventrale ale acesteia, mai lungi, intinzandu-se pana la orificiul anal, sunt impodobite cu 5-15 dungi maronii. Exista insa si unele exemplare lipsite de aceste dungi. Marimea, modul de viata si de reproducere sunt identice cu ale zglavoacei.
Pescuitul sportiv
Localnicii il prind asa cum aratam mai sus cu o furculita in capatul unui bat, pe post de harpon.
Articol preluat copy-paste.