FORUM PESCUITUL - Pescar Hoinar prin Romania
Forumul pescarilor din Romania . Iti plac pestii , pescuitul , iesirile in natura ? Aici este locul tau de pe internet....Tehnici de pescuit , nade si momeli pentru pesti , scule de pescuit , barci pentru pescari , specii de pesti , discutii despre pescuit , aici le gasesti . Informatii despre balti , pesti rapitori, Delta Dunarii , pescuit pe Dunare , solunar, salau , crap , caras , stiuca , biban, voblere , twistere , lansete si mulinete pentru pescari, magazin de pescuit , retete , bors de peste , peste la gratar , peste la cuptor , plachie de peste....Pentru toti pescarii din Romania....FIR INTINS !
- Buna dimineata, apa vioara! - Multumescu-ti, pierde-vara! cam asa incepe...tot ce se intampla dupa salutul formal, orice senzatie, fie mirosul ierbii imbibat de roua diminetii de vara tarzie, fie plictiseala zbarnaita de lacuste pe sub tufele lui iulie, fie agitarea neinteleasa si tulbure a raului dintr-o primavara sora cu iarna, orice tresarire pe oglinda unui noiembrie aproape inghetat, toate aceste "nimicuri" raman insemnate fara voie in arhiva celui norocos ca s-a nascut pescar... Problema cea mai mare(sau cea mai mica) a acestei arhive este ca de cele mai multe ori datele se deterioreaza (in sensul accentuarii nu al diminuarii) in timp, mai apare sau dispare(mai ales in cazul capturilor) cate o virgula si de aici apar povestirile pescaresti... Pescarii nu mint, ei doar percep unele senzatii cu o mai mare intensitate ...
........ ,, Pescarii nu mint, ei doar percep unele senzatii cu o mai mare intensitate " .......
..........................................
Frumos ! Ai putea crede ca acum te iau la misto ! Insa nu-i deloc adevarat ! Postarea ta m-a impresionat teribil ! Cosmine ..... ! Mersi tati ! Mersi pentru completarile tale cu iz poetic ! Cu iz boem ! Cu iz de .... snoava , de poanta , de vis al unui visator !
Stiti dragii mei ce observ cu mare placere pe forumul asta ? Observ ca oamenii s-au gasit in asa fel incat sunt acoperite toate segmentele posibilitatilor de postare . Avem oameni duri , transanti , flexibili , inflexibili , ,, poeti " , ,, scriitori " , mahmuri , mucaliti , hotarati , intelegatori , ..... etc !
Dincolo de ceea ce simtim unii interactionand cu altii trebuie vazut si apreciat faptul ca ne completam ! Ca , in ansamblu , imaginea forumului este una buna , de admirat , indraznesc sa spun .... de invidiat ! S-au ridicat voci prin alte parti ca suntem patetici , ca batem campii , ca nu prea vb despre pescuit si ca ne pierdem in detalii , ...... ! Si ce ? Mie mi-se rupe ! Voua ??? Iata ca , in pofida a ceea ce se spune , nu suntem deloc ocoliti ! Ba din contra , suntem vizitati ! Daca unii ne critica , .... sa fie sanatosi ! Viata lunga ! Cand va vedeti ( auziti ) cu ei , ..... le spuneti ca ,, asa v-a transmis Pictoru " ! Insa eu imi pun problema cam asa : ,, Nu cumva sistemul lor valoric , sistemul lor evaluator este bolnav ? Cine stie ..... ? Iarasi mi-se rupe !
Revenind la noi ! Noi ..... astia suntem ! Si unii cu altii mergem inainte ! Dracu stie unde ajungem ! Insa va multumesc din suflet ca ..... sunteti ! Si mai ales ca simt ca sunteti mandrii ca sunteti ..... d-ai nostrii !
Sa va pupe tati !
P.S. - puteti s-o treceti , postarea asta , la ..... ,, Arhiva unor pierde vara " ! LOOOOOL !
#4
@didelpro MEMBRU DE ONOARE Din: bucuresti
Postari: 875
.........salut,am plecat ieri dimineata cu barca pe dunare,aveam in buzunar un permis de 2(doua)zile,"cercetare"alea,alea.Fratilor stiti cum era,c am, ca in RAI!!!! (banuiesc),lamita si menta salbateca faceau ca aerul sa fie mai"misto"ca ala de pe covorul rosu de la oscaruri,ce mai "VIS".Vreme de fro40 km am intilnit numai 2(doi) pescari cu "dedicatie"!,ne am spus :"ba nu este cuser,asa ca",viteza la mihailesti unde "e voie"!Am eu o "gaselnita",nu fac fotografi,dar locutile "si ei"care partial, c am sareau(sper sa ne vada),sunt de "antologie!,a mai ramas citeva zile! ps la iesire ,culmea, TREAZ,am cazut in balta si 2 tel.,la gunoi,asa ca mihai, suna ma pe fix sau pe 0765471971,ericsonul este valid,miroase numai a DUNARE!!!!!!!!!!!!
_______________________________________ Sa ,, aiva ,, ochiu cat maslina !
Hahahahahaha ! Te suna tati pe ce vrei ! Si pe clopotel de Plugusor , numai sa dau te tine !
Ti-a luat tributul , ti-a cerut ceva ..... ! Daca anul asta nu-ti da peste ..... e bulangioaica ! Eu as da-o-n judecata ! Hahahahahahaha !
Mie , in cel mai bun an , mi-a luat cheile de la masina ! M-am spalat pe maini de mamaliga si cheile mele ..... fleosc , in Dunare ! Nu stii cand a venit Bosniacu sa ma traga si ..... tampitul dracului le-ea gasit dintr-o privire ? Eu le cautasem o zi intreaga ! Hahahahahaha !
Tare mi-e dor de ea ! Mi-a si scris ! HAHAHAHAHAHA ! Acum o sun pe numarul tau ! HAHAHAHAHA ! O intreb daca trage crapul !
S-o pupe tati pe ea de fitoasa !
p.s. Mircea ! Mai fa tati un topic : Arhiva unor ,, Pierde telefoane " !
Ca sa ma aliniez cu topicul , vin cu ..... ,, Arhiva altui pierde vara " !
Doamne ..... cate lucruri am lasat noi in Dunare ! Multe tare ! Si de toate felurile ! Cum spunea Cosmin , i-am calcat malurile si cand erau mocirlite , si arse de soare , si pe iarba grasa , si pe uscatura , si pe frig , si pe dogoare si ...... ne-am impacat mereu !
Ne-a primit cu ,, valurile deschise " ca pe o recunostiinta a unui omagiu adus ..... Reginei Doamne ! O sa va intrebati ce vreau sa spun cu asta . Mai bine incerc eu sa va lamuresc !
Este deja limpede ca pentru noi ,, ea " este ,, Regina Doamna " ! Este cea mai maiestuoasa apa din tara asta . Cea mai puternica , misterioasa , limpede sau neagra ! Insa cea mai mare calitate a acestei Doamne este ca ..... ne vorbeste ! Nu radeti !!! Chiar ne spune ce-i in sufletul ei ! Ne spune ce-a patit pe drum incoa , ne spune cum e lumea ce-a parcurs-o , cum a fost vremea saptamana trecuta-n Budapesta ..... ! Ne mai spune cat din apa ei a fost plouata si cata a fost zapada , pe ce pisc de munte si carui copil i-a fost bucurie si om de zapada ! Samd ! La inceput a fost ceva mai greu ! Noi nici nu ne gandeam ca trebuieste ascultata . Auzeam ceva . Insa credeam ca-i doar un zgomot , un vuiet , un sipot , o ..... galagie de fond ! Si apoi , usor - usor , am inceput sa deslusim ! Intai o vorba , apoi un sfat , apoi o dojana , o glumita , o poveste , o legenda , o ..... intreaga istorie !
Inca nu credeam ca este vocea ei ! Pe ce ape mai fusesem nu intalnisem asa ceva . Nu stiau sa vorbeasca . Nu stiau ca au cu cine vorbi . Poate nici nu aveau constiinta . Poate nici nu stiau de capul lor , nu stiau ca .... exista ! Am sfarsit prin a o intelege ! Frumoasa voce are ! Si frumoase lucruri spune !
Regina insa stie ! Stie foarte bine ! Stie dinaintea ta daca esti acolo pentru prima si ultima data , sau daca esti prima oara dintr-o serie de vizite care mai de care mai pline de farmec , de aventura sau de bucurii sufletesti ! Iti cunoaste sufletul ! Stie , draga de ea , ce fel de suflete are nevoie si se apropie de ele ca sa fie iubita si sa le iubeasca !
Insa !!!!!!!!!!!
Are si dracii ei ! Toanele ei ! Cum spuneam mai sus .... e fitoasa ! Si ... are voie ! Ii sta bine ! Doar e o doamna ! Regina Doamna !
Cand si cand ne fura cate ceva ! Nu stiu de ce ? Poate are oglinda ei in care se impopotoneaza , se admira , se fuduleste si zambeste ! ( fie vorba intre noi , e cam ... ,, taranca " ! Nu-i spuneti c-am zis asta ! ) Ne fura lansetele , galetile cu nada ( poate-si hraneste copiii ) scaunele pliante , motoarele de barca ..... iar uneori , unora , chiar barcile ! Asa a patit Didel ! Care .... doar a zambit ingaduitor ! Il invidiez ! Se cunosc de mult timp ! Au multe amintiri !
Ne mai fura timpul , mintile , ne fura tristetile , ne fura nelinistile ..... ! Iar noi ne pierdem in jocul asta ! Ne pierdem in placerea de a-l juca ! Ne pierdem in valurile ei ! Ne pierdem ..... verile !
Si mandrii ne numim ..... destoinici PIERDE VARA !
#7
filica ciutac
Vizitator
eu doar ai ascult tulburele drum de la izvoare prin paduri intunecate,pana la varsarea in mare .nu o cunosc dar o respect si ai multumesc!
............................................................... ,, eu doar ai ascult tulburele drum de la izvoare prin paduri intunecate,pana la varsarea in mare .nu o cunosc dar o respect si ai multumesc! " ...................................
Filica ! Am sunat-o eu ( pe mobilul lui Didel ) , i-am vorbit de tine , i-am spus ce i-ai dedicat , ce melodie te-a dus cu gandul la ea , si ..... te asteapta ! Cand ai timp si poti . Poate nu va stiti ! Si ? Care e problema ? In viata asta fa-ti timp sa-i pasesti pe maluri . Sa te speli in ea ! Pun eu o vorba buna ! Ii plac referintele !
Te pupa tati !
#9
@didelpro MEMBRU DE ONOARE Din: bucuresti
Postari: 875
.........salut,astazi am fost din nou la ea,nu nu am cautat telefoanele dar,caut un loc de tabara .Am fost cu masina de la 510 pina la fostul pichet de la "malul rosu",mai precis unde iese dunarica in ara(brat al ei).Locuri de locuri,pina pe ara nici un pescar insa pe dunarica erau ca la concurs si 11(unsprezece ) vazuti pe ara ,am crezut ca sa dat drumul la pescuit si nu am aflat!Tintarii ,rari (cred ca au dat cu "nandrolon",ca vin alegerile(pe lungu ne au RUPT)!Acum astept cu nerabdare ziua"Z"! PS @filica & comp............am eu un .....ceva pt.noi:"cine nu a pescuit o data in delta sau dunare pierde 10(zece )ani din viata",asa ca grabiti va! PS1....sa nu va suparati pe mine dar cine ma cunoaste stie ca pescuiesc oriunde m as afla ,dar dunarea si delta imi sunt "PREA LA SUFLET"!{inainte de 89 am plecat undeva pentru 6 luni si am stat 4 ani(balta de balta,cu dromaderi),dupa 89 intr o tara nordica (culmea cu familia),la niste prieteni si am stat 5 luni,pescuitul este "boala grea"}................asa ca, sa asteptam!...........revin!
_______________________________________ Sa ,, aiva ,, ochiu cat maslina !
tot din arhiva: prima stiuca defapt o marlita, dar ca specie tot stiuca a fost...Pescuiam pe canalul rudarilor, un canal de desecare din fosta lunca inundabila a Dunarii, canal care m-a invatat multe la vremea aia, un ecosistem superb, tipul de canal cu vegetatie care ingreuna pescuitul la maxim, cu apa extrem de limpede desi avea albia maloasa, cu apa extrem de rece...carasul de exemplu se "activa" tarziu, am prins unul o singura data, foarte devreme , pe 17 mai!!! un exemplar record, chiar...deobicei in iulie era perioada "optima", probabil pentru ca existau izvoare proprii ale canalului...Si pentru ca-mi place sa ma pierd in detalii, mai spun ca predomina babusca si rosioara, apoi mai era era bibanul("urati" bibani, negri si cocosati), apoi linul si carasul(dar ce carasi...cum puteau sa lupte...), stiuca ce din pacate nu prea ma pasiona la vremea aia in asemenea masura sa o caut numai pe ea....era cam tipul de apa care-mi trezea acelasi sentiment de liniste pe care mi-l trezeste acum urmarirea vechii serii "A Passion for Angling"...Din motive pe care nu mi le explic nici acum, canalul avea niste ciudatenii: crapul lipsea cu desavarsire(desi cu multi ani in urma existau acolo "purcei" destul de mari - asta din relatarile unor pierde-vara mai batrani), platica nu existase niciodata si nici batca, nu exista picior de rac, scoici erau... dar foarte putine , la fel salau nu exista dar asta e explicabil cred, din cauza structurii albiei...AAA ...si era mult tipar...si daca aveai noroc mai luai si cate o caracuda...si lipitori la greu, n-aveai tupeu' sa bagi pestii intr-un juvelnic cu plasa rara...testoase - grupa mare...pasari de apa...bizami...ERA UN PARADIS! Si mai ales, erau putini pescari pe el, pentru ca majoritatea se duceau pe alt canal, la "Cezero", mult mai usor de abordat, cu mai putine toane, mai umbrit, mai confortabil, mai accesibil... despre ce vorbeam? a, da...prima...marlita... Dadeam la babusca...intr-o "rascruce", langa un pod...si la rosioara...localnicii le ziceau rosioare la ambele specii...erau atat de multe, apa era atat de limpede incat pluta era pusa doar asa, ca o masura de sigurantasi de...portanta...era ca la "underwater", trebuia doar sa dau deasupra mamaligii aruncate in apa si sa urmaresc pestele cum se indreapta spre bobitza de mamaliga mare cat varful chibritului...erau mii de pesti, dar tot trebuia sa respect "fineturile" babustii in apa aia limpede... Si cum ma distram eu asa, cu stilul vezi-si-prinde, la doua palme sub suprafata, o marlita statea si se uita la mine...DACA VA SPUN ca se uita la mine ...se uita la mine, ce mai eu ma uit la ea, ea la mine Nu mai prinsesem stiuca...citisem si auzisem ca taie firul...era prea tupeista, trebuia s-o prind...dar cum? pai simplu: aveam un minciog de prins pestisori! nu va ganditi ca i-am dat cu minciogu-n cap la 5 m de mal, ca nu-mi statea in caracter...dar ma puteam folosi de el!!! ideea din capu' meu de pustan parea o tampenie, de fapt este o tampenie, da' asa am prins-o...cum? pai am agatat in ambele calige(respectiv montura de babusca - fir 0,14 , atunci dadeam cu 2 carlige) o bucata dintr-o babusca mai "anemica"...i-o pun la bot si ea "hap"! trag incet si ii da drumul... cobor cu minciogul incet, pasind ca o barza...ca un cameleon...ea se uita inca la mine...minciogul e deja in apa...iar ii arat "minciunica", undeva intre ea si minciog...vine spre ea cu incredere...trag mai aproape...mai e 1 m pana la minciog...o urmareste...o inhata!!! e deasupra minciogului!!! e oarba de furie! dar...minciogul se ridica Iote ca te-am pacalit si fara carlig Asta a fost prima mea stiuca, prinsa fara sa fie intepata...o singura data am mai reusit o performanta asemanatoare, fara sa vreau, cu un caras neintepat da' prins, la undita si fara minciog...astea au fost demult, da' parca au fost ieri...
Din arhiva unor pierde-vara ... – poza de Drignei, in DISCUTII DIVERSE DESPRE PESCUIT · 49.9KB
ps: pacat ca nu am o poza facuta atunci vara si pacat ca in poza apar niste urme de civilizatie...bine ar fi daca nu ar mai fi aparut si altele intre timp...
Domnilor , urata vreme ! Ploua in nestire si ne tine-n casa ! Sau in fata monitorului . Si stand aici , cu gandul la pescuitul ce l-am face dar nu ne lasa vremea , ne ocupam de forum , de scule sau ne amintim vreo iesire !
Tornada de la Facaieni
.............................................
....... Pierdeam o vara , sau o parte din ea pe la Topalu . Mai exact pe malul celalalt , in insula . Chiar reusisem sa ne facem timp sa stam 10 - 11 zile ! Nu ne venea sa credem ca vom petrece atata vreme pe malurile minunatei ,, Doamne " !
Ne-am organizat poate mai bine ca niciodata . Ulterior urma sa ne felicitam pentru asta . Aveam sa descoperim ca o iesire organizata nu-i doar o fita a celui mai tipicar dintre noi ! Inainte de plecare obisnuim sa mergem la o carciumioara . ,,Summit" ii spunem noi , unde facem liste . Liste cu locatii , cu oameni/masini , cu scule , momeli , provizii , cazarmament . Cine si ce aduce . Sa nu ne trezim , ca-n alti ani , ca avem la noi 5 ceaune si nici un gratar . Sau 10 furculite si nicio lingura ( Va imaginati cum am mancat borsul de peste cu canile ! )
Si ..... am plecat ! Dimineata la 3 30 ! Voiam sa ne bucuram de fiecare minut posibil . Am gonit scosi din minti pana la Fetesti riscand toate radarele si toate echipajele de politie ascunse pe marginea soselei . Inca nu aveam autostrada la dispozitie ci doar ,, drumul vechi " . Plin de comune , de vaci , de cai , caini , si , cum spuneam , de echipaje ,, pitite" . Am avut noroc ! Au dormit pana mai tarziu in ziua aia . Nu am lasat nici un carnet pe drum . Am uitat sa va spun ca eram ..... 12 oameni ! Repartizati cate 2 / masina .
In sfarsit ! Am ajuns la Cernavoda , am luat-o pe dig aval , si , dupa multe aventuri pe drumul rupt , la 7 30 eram pe mal ! Loc superb , intins , cu acces facil catre locurile de pescuit . Eram incantati ! Incantati si de loc , si de perioada lunga ce urma sa stam acolo , si de vreme ! Vremea , ..... splendida ! Soare , cald , insa fara sa fie canicula , vant zero , ..... perfect ! Impecabil !
Ca sa scurtez va spun ca primele vreo 6 - 7 zile a fost ..... ideal !!! Am avut parte de o echipa extrem de bine echilibrata , baieti numai unu'-s-unu' , de calitate , gospodari , veseli si ..... ,, pusi pe el " ! Si chiar ,, ne-am pus " ! Cu simt de raspundere . I-mi aduc aminte ca a fost una dintre cele mai fructuoase iesiri la Dunare . Crap vanjos , somn mare , un ten frumos si multe , multe kile de caras ,, bine crescut !
Cam in a 7-a zi ,, radiofonistul " nostru ( cunoasteti genul ! Tipul care are vesnic radio-ul pornit dar care nu-l aude ! ) aude la stiri ca se anunta furtuna pentru urmatoarele doua zile pe zona respectiva . Tipului respectiv chiar asa-i spunem : ,, Radio " . Sau ,, Antene " ! ( Radio ! Nu te enerva ! Ti-am spus de o mie de ori ca ti-l arunc in apa ! ) . Preventiv ne-am ridicat , am verificat tabara , care dupa 7 zile arata ca Irakul in 1991 , ne-am asigurat corturile inca o data , foliile de ploaie , masinile samd . Nici nu banuiam ce urma sa patim !
- EEE ! Mare lucru ! Ploaie ! Da-o dracu ! Ce ? Ma topeste ? Sa vezi ce trage crapul si salaul pe vreme de ploaie ! - Da bai Radio ! Si facem si noi o baie in apa calda ( stiti ce vreau sa spun , nu ? ) Ca mirosim a vestiar de rugby ! - Mama ! Il omor pe ploaie ! - Stau in chiloti ! Poate sa ma ude ! Nu-mi pasa ! - Corect ! Palinca sa fie la vedere ! Berea ? Unde-ai pus-o ? - E-n juvelnic la Popica ! Am pus-o la rece ! Doar daca n-a baut-o crapu' ala de ieri !
Si tot asa ! Nu ne pasa ! Deloc ! Sau aproape deloc ! Insa ne asteptam la ..... ceva udatura !
Dragilor ! ....... A venit ! .... Furtuna ! Ca orice ploaie de vara . Nori , vant , stop vant , ,, again " , si ..... torent ! Ne dureau umerii de atata ploaie cazuta cu forta ! Zbiera Cristi : ,, Baaaaa! Asta are debit de hidrant ! 6 atmosfere ! " ..... Si s-a oprit ! A iesit soarele , am reaprins focul cu lemne pastrate sub folii , si ne-am vazut de treaba ! A mai tot incercat furtuna sa ne mai dea cate-o ,, coada " , insa deja ziceam ca a trecut ! Il auzim pe Radio :
- Mai baieti ! Cica vine un fenomen meteo ciudat ! - Ciudat esti tu mah , cu ,, Actualitatile " tale ! Opreste dracului prostia aia ! I-ai mah bateriile lu' asta ! - Bai n-auzi ! Vorbesc serios ! Acum a spus la radio ! - Maaaama ! Bai Antene ! I-ti arunc ala de cade la Sinaia ! - ...... Treaba voastra !
Intr-un fel , mai bine ca nu l-am crezut ! Ne-a prins ,, fenomenul " nepanicati !
Dintr-o data , dinspre Fetesti vedem un ..... suvoi vertical de praf ! Asa i-am spus noi in clipa aia ! Parca nu ne venea sa rostim ,, tornada " pe pamant romanesc ! Si-l vedeam crescand in forta , dimensiuni si viteza , si ..... venind spre noi !!! Exact spre noi !!! Cu un ultim strop de umor spune Ovidiu :
- Bai Radio ! Nu-ti mai aruncam ,, jucaria " ! Vine ala si ti-o ia ! - il intreb ce bea ! Ii facem cinste !!!
N-a durat nici 10 minute si a inceput .... balamucul ! Praf ! Ploaie ! Vant ! Trosnete de copaci ! Lansete aruncate-n apa , folii sfasiate , noi aruncati de colo-colo nevazand nimic in jur , urlete neauzite , pulsuri ridicate , ..... sincer , panica , si .... nici nu va pot povesti ! Nu am cuvinte ! sau poate unul singur : INFERN !!!
Cum a venit , asa a trecut ! Lasand in urma peisaj apocaliptic ! Tabara noastra arata ..... ce mai , ca dracu' ! Sparte de crengi cazute un parbriz si o luneta , un cort in Dunare ( noroc ca aveau bagajele-n masina ! ) , si multe altele ! Printre toate astea , 12 figuri speriate ! ... Da ! Speriati la maxim ! Incercam sa vorbim intre noi insa nu gaseam nici cuvinte , nici fraze , nici ce-am avea de vorbit ! Cortul aruncat in apa , am incercat sa-l salvam . Ne-am agatat de el vreo 3 oameni . Insa l-a umflat vantul si , daca nu-i dadeam drumul , ne-ar fi tras si pe noi cu el odata !
Incet - incet ne-am revenit ! Si am trecut la ,, bilant " . Am stabilit de comun acord ca ,, putea fi mai rau " ! Si , ca sa depasim ,, blocajul " zice Radio :
- Vedeti mah ? Na !!! ,, Jucaria " mi-a lasat-o ! Ii dau eu de baut ! Sa mai faceti voi misto ! - HAHAHAHAHAHAHAHAHA !!!!!!!
Ne-am continuat sejurul dupa ce am sunat acasa si ne-am asigurat ca-s toate-n regula . Tot atunci am aflat ca la stiri chiar se folosise cuvantul ,, Tornada " . Ne-am peticit corturile , ne-am pus paturile si hainele la uscat , am dormit afara doua nopti si am continuat sa pescuim . N-am mai prins aproape nimic . Doar ceva carasei . sarmanii pesti s-au speriat si ei ! Cine stie ? La plecare , la iesirea pe dig am vazut dezastrul la intreaga sa valoare ! Sute de plopi smulsi din pamant , din care cativa cazuti chiar pe drum . Norocul nostru ca deja se ocupau de degajare cateva utilaje . Cine stie cat am fi ramas izolati p-acolo !
M-a marcat puternic ,, fenomenul" ! Poate n-am sa uit niciodata ce-am simtit atunci ! Insa nici nu-mi pare rau . A completat paleta de intamplari posibile si imposibile la pescuit ! De fapt , intr-un fel , consider ca pe un ..... privilegiu faptul sa am asistat ,, live " la prima tornada in Romania ! Insa ...... p-a 2-a , ..... n-o mai vreau ,, neam " !
De furtuni in adevaratul sens al cuvantului nu am avut parte, da' in schimb ploile la Dunare ...sunt blestemul meu...cum fac planuri, cum se inrautateste vremea...si ce? sa ploua! In momentul asta, dupa indelungi discutii acasa, dupa urmarirea cotelor Dunarii, dupa punerea in balanta a prioritatilor, veniturilor, datoriilor, treburilor neterminate sau amanate, am ajuns la concluzia ca maine nu este momentul sa plec la Dunare! Decizia cea mai inteleapta pe care o pot lua este sa raman acasa sa-mi rezolv o parte din probleme... Asta ar fi decizia cea mai inteleapta... in urma careia la inceputul saptamanii viitoare as avea o stare de...o stare de.......ASA CA: E VARA! MA DUC IAR!
... o stare de , .... o stare de , ....o stare de , ..... ! Stim Cosmine ! Stim starea ! Nici nu am nevoie sa astept pana luni - marti ! O am de-acum ! Din plin ! .... o stare de ..... !
O experienta "ciudata" am avut si eu cand am prins prima stiuca.
Eram mic, clasa a9-a din cate imi aduc aminte.Ma aflam pe Dridu, chiar in fata barajului, unde te impiedicai mereu de o barca de fibra intoarsa chiar la coborarea pe dale.Pe atunci inca mai era peste in balta, aveai la ce da.Erau insirate patru lansete, una cu patratica, doua cu porumb si una cu rame.Pe vremea aia nu-mi lipseau trei carlige pe montura, nu......
***Trebuie mentionat ca ma duceam cu bicicleta.Mergeam cu trenul pana in Ialomita si de acolo pedalam...si pedalam, si cand treceam peste Prahova ma apucau toate cele, nu stiam cum sa ajung mai repede pe balta...si nu mai dura mult si luam in piept panta din fata manastirii...evident opream sa scot o galeata de apa rece ca eram mort(de ce mort, ptr ca pe bicicleta pun exact ca in caruta, mult, nu conteaza ce, dar sa am eu tot ce-mi trebuie pe balta).***
Toata ziua tin minte ca am prins doi crapi, undeva pe la 3-3,5kg si restul caras.Venea la varga ciortanica, dar ii multumesc tatalui meu ca de mic m-a invatat sa eliberez!Eram putin ofticat sa zic asa...nu-mi convenea mie ce am prins.La 19:30 maxim trebuia sa plec ca altfel pierdeam ultimul tren cu care puteam ajunge acasa. M-am apucat frumos sa strang bagajul si incepusem sa scot lansetele.Ultima a ramas cea cu rame.Am luat-o frumos de coarne si da-i la mulinat. Dupa cateva ture de mulinat am facut ochii asa dintr-o data
Trageam tot mai greu de mulineta, ba venea usor, ba se impotrivea.Zic ce dracu sa fie, ca doar cand am tras-o mergea usor.De "speriat" ce eram, nu-i auzeam pe cei de langa mine : "lasa-l ba usor! ", eu tot trageam de ea de n-aveam aer.A sosit momentul sa fac ochii si mai mari Zic in gandul meu: Peste!Cum mama dracu?Bineinteles ca nimeni pe langa mine nu avea minciog... Zic asta e, n-am ce sa-i fac...si am tras-o direct pe dale ca pe pres.Ma uitam eu cam chioras la ea si nu intelegeam cum am prins stiuca la rama.Aia de langa mine,erau galerie: "ia-o a de urechi ca musca"! Ce sa iau frate de urechi, ce-i elefant?Cand i-am pus mana pe cap sa-i scot carligul, s-a rupt firul.Da-i si baga-i penseta in gura...pana la urma am reusit sa-i scot acul.In gara cand asteptam trenul, o mai scoteam din sac, mai ma uitam la ea, nu-mi venea sa cred.Dabia asteptam sa ajung acasa sa-i povestesc tatalui meu cum am prins eu stiuca. La toti care am zis de stiuca pe Dridu, imi radeau in fata!Norocul meu este ca mi-a facut poza tata cu ea, exact cand am ajuns acasa.O sa o scanez cand pot si o pun aici. Concluzii sunt doua, ori a apucat rama din mers, ori in carlig a fost prins vreun guvide si la recuperare l-a inhatat...una din doua e sigur.
De atunci n-am mai prins stiuca in acea balta, cu toate ca mi-am dat toata silinta, n-am mai reusit....
#16
Rockyonutz MEMBRU DE ONOARE Din: Galati
Postari: 2628
Prima stiuca Ca si d-l Gioxx am prins prima stiuca cand eram in clasa a noua, adica anul trecut, mai precis de 1 decembrie, aceasta zi nu era reprezenta petntru mine numai ziua nationala a Romaniei ci o oaza una de speranta spre libertate deoarece veneau tezele.Incurajat de cativa pescari de la o emisiune locala, care prindeau biban la rotativa pe unul dintre canalele pe care mai pescuisem mi-am zis sa incerc si eu.Dar nu singur,l-am rugat pe bunicul meu sa ma insoteasca, zis si facut.Plecarea a fost nu tocmai de dimineata, pe la ora 9.30 eram acolo.Nu a durat mult si la a patra sau a cincea lansare am luat un biban, a incercat sa mai prind unul dar se pare ca era in zadar.Bunicul ma sfatuieste sa ne mutam, spunea ca a vazut ceva sarind la suprafata apei putin mai incolo de unde eram noi, mi-am zis;Ce am de pierdut?, ajuns acolo m-am hotarat sa schimb rotativa, mai precis culoarea ei sa pun un Dam Effzett argintiu de 3 grame in locul tot unui Dam Effzett dar galben.Inainte de a lansa bunicul spune:Arunca in directia aia(aratand cu un deget inspre dreapta) si asa am facut.Nici nu am reusit sa recuperez bine si varful de la lanseta s-a indoit brusc, emotiile erau mari, pentru ca dadeam cu fir de 0.16 monofilament am crezut ca e un salau mai mare ca daca era stiuca ar fi retezat firul dar nu, chiar era stiuca nu e mare, 1.5 kilograme, dar mie mi se parea ceva iesit din comun deoarece nu vazesem pe nimeni in 7 ani de cand frecventez acele locuri sa prinda stiuca fie ea cat de mica.Am adus-o la mal dupa cateva minute, era superba(cel putin pentru mine).Dar sa revenim.Mai lansez o data, o ora nu a mai tras nimic, pana cand iar am resit sa intep una de 1.4 kg.Iar la al treilea atac nu am mai avut noroc, taiat firul.Am pus din nou rotative, an incercat tot ce se putea dar numai era nicio speranta si ca imi faca si putin in ,,ciuda'' am vazut de doua ori o stiuca care venea pana la 2 metri de mal fara sa atace rotativa.Dar asta e nu poti sa le ai pe toate deodata.Aceasta isprava am mai repetat-o, in uramtoarea partida pe 22 decembrie am prins patru de data aceasta, tot cu fir de 0.16 cu struna din fir textil si lingura de 15 grame in acea zi incercasem intai la aceleasi rotative dar fara rezultat pana mi-a trecut prin minte sa pun ceva mai mare care sa iasa in evidenta, norocul a tinut cu mine si de aceasta data si vremea deasemenea, cea ce a facut din aceste doua partide doua intamplari ce nu le voi uita prea curand.
Din arhiva unor pierde-vara ... – poza de Rockyonutz, in DISCUTII DIVERSE DESPRE PESCUIT · 56.2KB
_______________________________________ ,,Nu fac nimic remarcabil, dar ceea ce fac este esenţial.''
Ernesto Che Guevara
#17
Rockyonutz MEMBRU DE ONOARE Din: Galati
Postari: 2628
ziua de 22 decembrie...
Din arhiva unor pierde-vara ... – poza de Rockyonutz, in DISCUTII DIVERSE DESPRE PESCUIT · 59.8KB
_______________________________________ ,,Nu fac nimic remarcabil, dar ceea ce fac este esenţial.''
Ernesto Che Guevara
#18
Rockyonutz MEMBRU DE ONOARE Din: Galati
Postari: 2628
si canalul desigur...
Din arhiva unor pierde-vara ... – poza de Rockyonutz, in DISCUTII DIVERSE DESPRE PESCUIT · 21.5KB
_______________________________________ ,,Nu fac nimic remarcabil, dar ceea ce fac este esenţial.''
Ceva cam ... off topic insa aici am vorbit despre Tornada de la Facaieni , tot aici va prezint un articol interesant preluat copy-paste :
.........................................
Când inundaţii - când secetă, iar peste toate acestea, fenomene meteorologice până acum inexistente în România. Şi vorbim aici în primul rând despre tornade. Moviliţa, Făcăieni - sunt două momente incredibile, teoretic imposibile în România, practic devastatoare. De ce au apărut? Specialiştii spun că din cauza schimbărilor semnificiative ale vremii. Meteorologii ne avertizează că, numai în ultimii ani, în ţara noastră, temperatura medie a crescut cu aproape un grad. În noaptea dintre 12 şi 13 august 2002, un fenomen meteo fără precedent în ţara noastră a năruit localitatea Făcăieni din judeţul Ialomiţa. Despre vârtejul nimicitor s-a vorbit extrem de mult, iar denumirea lui a fost prilej de controverse. Unii i-au spus tornadă din capul locului, alţii i-au contrazis explicând ca în România, o ţară cu climă temperat-continentală, aşa ceva nu este posibil. În mod obişnuit, tornadele se formează deasupra oceanelor după care se deplasează către ţărm unde mătură totul în cale.
Specialiştii au convenit în cele din urmă să-i spună furtună cu aspect de tornadă. Oricare i-ar fi numele, ceea ce a lăsat în urmă vârtejul a fost un coşmar. 3 morti, 18 raniti, 400 de case distruse, trafic feroviar şi rutier blocat. Un dezastru din care mulţi nu şi-au revenit nici astăzi. În aceeaşi noapte de coşmar, câteva ore mai târziu, o furtună asemănătoare a izbit în altă parte. Comuna Ghindăreşti, judeţul Constanţa. În mai puţin de cinci minute au fost smulse acoperişurile a peste 30 de case, a fost afectată structura de rezistenţă a bisericii din sat. Una dintre turle a fost smulsă de vîntul puternic şi aruncată peste case. Comuna a rămas în beznă, fără legături telefonice şi fără apă potabilă. Bărcile de la malul Dunării zburau ca frunzele, iar apoi se zdrobeau de pământ. Cei peste trei mii de localnici lipoveni au fost îngroziţi.
Furtuna din localitatea Moviliţa (jud. Ialomiţa) a fost asemănătoare cu cea din Făcăieni, dar de o intensitate mai mică, a declarat directorul general al Administraţiei Naţionale de Metrologie, Ion Simion. Cotidianul "India Daily" titra pe 17 mai 2005: începutul unui nou sezon de război prin manipularea mascată a climei. Birourile naţionale de climă ale diferitelor ţări au început să prezică taifunuri şi cicloane pe tot globul. Cu toate acestea, unii oameni de ştiinţă sunt convinşi că vor exista numeroase tentative mascate de manipulare a climei prin crearea de cicloane ca simple experimente climaterice în încercarea de a le controla artificial. Cea mai modernă metodă de manipulare artificială a climei implică ionizarea "la comandă" a straturilor atmosferice aflate la o altitudine între 4500 şi 9000 de metri. Această "joacă" cu ionosfera planetei şi folosirea controlată a interacţiunilor dintre Soare şi Pământ poate creea efecte neprevăzute. Oamenii de ştiinţă au realizat că întreaga climă a planetei este determinată de radiaţia solară electromagnetică care ajunge pe Pământ.
Există anumite indicii care arată că radiaţiile expulzate în urma furtunilor solare sunt direct responsabile de schimbările climei planetare. Iar aceste furtuni solare sunt determinate de un nivel neobişnuit de mare al energiilor care sosesc în sistemul nostru solar provenind dintr-o anumită zonă a galaxiei. (Despre toate aceste interacţiuni, Active Information Media a publicat o serie de articole. Detalii în Centura fotonica.)
S-au realizat diferite modele pe calculator despre rolul şi comportamentul ionosferei care acţioneaza ca un filtru în calea radiaţiilor solare în drumul lor spre suprafaţa Pământului. Dacă există metode de a controla acest filtru, atunci aceste metode şi tehnologii devin adevărate "pârghii" pentru modificarea climei planetare. Acesta este rezultatul la care s-a ajuns folosind cercetarea computerizată. Controlul ionosferei permite modificarea climei. Iar rezultatele sunt magice.
Una dintre metodele de a controla ionosfera constă în a manipula artificial densitatea ionilor în această zonă atmosferică prin folosirea unor puternice transmiţătoare şi a unor întregi suprafeţe de teren "plantate" cu antene operând în gama de înaltă frecvenţă. Există suficiente informaţii publice pe această temă, atât pe internet cât şi în diverse jurnale de specialitate. Cel mai cunoscut mijloc de modificare climatică la nivel planetar este celebrul HAARP din Alaska. Tendinţe recente arată că folosirea super-conductoarelor în sateliţii spaţiali este un alt mijloc de a genera fluxuri electromagnetice intense pentru a "bombarda" ionosfera cu scopul de a controla artificial clima. Experţii declară că în acest sezon se vor folosi în repetate rânduri fluxuri electromagnetice puternice pentru a genera un comportament climatic mult mai violent decât până acum. Studii foarte recente, realizate în anumite ţări interesate de această temă, arată că folosirea unor fluxuri electromagnetice "inverse" poate neutraliza "bombardamentul" energetic destinat să modifice vremea. A început oare deja războiul nevăzut?
Din arhiva unor pierde-vara ... – poza de Modigliani, in DISCUTII DIVERSE DESPRE PESCUIT · 56.7KB
Voiam sa-ti sugerez sa scri despre ce-am patit atunci. Vad ca ai facut-o.
_______________________________________ - Ce v-am facut eu voua si ce nu v-am dat, Paraschive si Nila? Nu s-a muncit si nu s-a impartit aici in casa tot ce-am avut? De unde sa va dau eu mai mult daca atata e?
Am dat intamplator azi peste lada cu amintiri...zacea prafuita intr-un colt intunecos, am trecut pe langa ea facandu-ma ca nu o vad si ca nu stiu de ea... M-am oprit fara sa stiu de ce , m-am intors si m-am uitat la ea cu frica... Parca ma chema sa o deschid, o simteam cum se gudura ca un catel... Am stat un timp langa ea, gandindu-ma daca sa o deschid sau nu... La un moment dat chiar ma gandeam sa o arunc, sa mai fac ordine! Chiar asa! ....Cu greu am deschis capacul, desi era plin de carii...Se ingreunase de parca ar fi fost de plumb...Ia sa vad eu ce mai e pe aici, apoi o arunc la gunoi! ... M-am mirat cand am vazut cate erau in ea, intr-un haos total, dar peste ele statea neclintita o lanseta veche si scurta, dintr-o bucata, cu maner de dural facut "la avioane"...era prima mea lanseta, echipata cu mulineta "avat" care-si cam facuse serviciul, lanseta cu care aruncam" lejer" 30- 40 de metri Nu stiu cum m-am impiedicat si am cazut peste lada asta veche…cand m-am ridicat m-am uitat la lanseta... era intreaga din fericire…Statea pe malul canalului, in iarba de o palma, langa minciogul in care se zbateau, in jurul unei bucati de mamaliga, zeci de boarte… M-am dat la o parte un pic deranjat, atunci cand un copil pe care parea ca-l cunosc a ridicat febril lanseta de jos … Nici nu m-a bagat in seama, era prea captivat de boartele cu reflexe violete pe care se grabea sa le agate in carligele legate grosolan… M-am asezat aproape de el, sub malul inalt ce era umbrit de niste plopi…pe care parca ii mai vazusem…Pustiul baga minciogul in apa langa mal , lua lanseta si lansa total aiurea, unul din pestisori zbura prin aer…Imi venea sa ma duc la el sa il invat cate ceva, dar eram prea fermecat de linistea locului, de limpezimea apei si de jocul obletilor…
Doar sunetul mulinetei care mergea ca o moara sticata m-a scos din visare…si atunci l-am vazut pe pustiulica scotand un biban verde-auriu, mare cum de mult timp nu mai vazusem, mulinand fara incetare, fara nici o regula, cu o bucurie neinteleasa care i se citea pe fata… Bibanul ajunse pe mal imbrobodit in verdeturile in care-si cautase scaparea…Copilul dadu ierburile netrebnice la o parte, ii scoase din gat carligul cu un bat si il baga intr-un juvelnic de sarma impletita, pe jumatate ruginit……
Soarele scapatase cand copilul s-a indurat sa scoata din apa juvelnicul cu cei cativa bibani pictati cu tempera…Abia il mai vedeam…M-am dus spre el sa-l intreb ceva, dar nu am putut sa scot o vorba...
M-am tarat peste marginea lazii umilit… Capacul a cazut singur in urma mea, de parca ma asteptase …
Am dat intamplator azi peste lada cu amintiri...zacea prafuita intr-un colt intunecos, am trecut pe langa ea facandu-ma ca nu o vad si ca nu stiu de ea... M-am oprit fara sa stiu de ce , m-am intors si m-am uitat la ea cu frica... Parca ma chema sa o deschid, o simteam cum se gudura ca un catel... Am stat un timp langa ea, gandindu-ma daca sa o deschid sau nu... La un moment dat chiar ma gandeam sa o arunc, sa mai fac ordine! Chiar asa! ....Cu greu am deschis capacul, desi era plin de carii...Se ingreunase de parca ar fi fost de plumb...Ia sa vad eu ce mai e pe aici, apoi o arunc la gunoi! ... M-am mirat cand am vazut cate erau in ea, intr-un haos total, dar peste ele statea neclintita o lanseta veche si scurta, dintr-o bucata, cu maner de dural facut "la avioane"...era prima mea lanseta, echipata cu mulineta "avat" care-si cam facuse serviciul, lanseta cu care aruncam" lejer" 30- 40 de metri Nu stiu cum m-am impiedicat si am cazut peste lada asta veche…cand m-am ridicat m-am uitat la lanseta... era intreaga din fericire…Statea pe malul canalului, in iarba de o palma, langa minciogul in care se zbateau, in jurul unei bucati de mamaliga, zeci de boarte… M-am dat la o parte un pic deranjat, atunci cand un copil pe care parea ca-l cunosc a ridicat febril lanseta de jos … Nici nu m-a bagat in seama, era prea captivat de boartele cu reflexe violete pe care se grabea sa le agate in carligele legate grosolan… M-am asezat aproape de el, sub malul inalt ce era umbrit de niste plopi…pe care parca ii mai vazusem…Pustiul baga minciogul in apa langa mal , lua lanseta si lansa total aiurea, unul din pestisori zbura prin aer…Imi venea sa ma duc la el sa il invat cate ceva, dar eram prea fermecat de linistea locului, de limpezimea apei si de jocul obletilor…
Doar sunetul mulinetei care mergea ca o moara sticata m-a scos din visare…si atunci l-am vazut pe pustiulica scotand un biban verde-auriu, mare cum de mult timp nu mai vazusem, mulinand fara incetare, fara nici o regula, cu o bucurie neinteleasa care i se citea pe fata… Bibanul ajunse pe mal imbrobodit in verdeturile in care-si cautase scaparea…Copilul dadu ierburile netrebnice la o parte, ii scoase din gat carligul cu un bat si il baga intr-un juvelnic de sarma impletita, pe jumatate ruginit……
Soarele scapatase cand copilul s-a indurat sa scoata din apa juvelnicul cu cei cativa bibani pictati cu tempera…Abia il mai vedeam…M-am dus spre el sa-l intreb ceva, dar nu am putut sa scot o vorba...
M-am tarat peste marginea lazii umilit… Capacul a cazut singur in urma mea, de parca ma asteptase …
Superb
_______________________________________ Prinzi nu prinzi tot pescuit se numeste
Neliniste ( ptiu !) ... de pescar ------------------------------------------------------------
Demult , pe vremea cand dadeam bani sa-mi castig dreptul si sa am ,, privilegiul " de a-mi insira ,, Printesele " pe malul vreunei garle private , organizam o partida la ........ . Echipajul , .... consacrat . Moromete , nea Emil , Vali , Laurentiu , Mosu , Livache ( pe care-l astept de peste 8 luni sa vina din Qatar si ,, sa-l spal pe cap cu bere " pe vre-un mal de Dunare ) si eu . Pe drum ma opresc in Obor sa-mi iau una-alta , printre care si un juvelnic . Stateam prost la capitolul asta .
- Bai Pictore . L-au invatat astia la ,, plantat " . Facem noi treaba la ,, aruncate " ? - Bah !!! Ia mai da-l dracu' de peste ! Il ,, cocosez " in noaptea asta ! " raspund eu optimist , ca de fiecare data pe drum catre vre-un ochi de apa si cu lansetele pe masina iar o cordeluta de la husa lovind incurajator in luneta .
Nu aveam de unde sa stiu cat aveam de patit in noaptea aia . Am uitat sa va spun ca partida respectiva urma sa se desfasoare pret de 12 ore , incepand de la 18 00 h , pana maine dimineata la 06 00 h.
Ajungem acolo si aflam concret ca in toata saptamana nu se luase decat .... la plantat ! Si nu ciortanei sau tenisori , ci adevarate ,, bestii " ! Printre cei ce mi-au confirmat asta se numara si Biluta , Misu , coleg de forum , tipul de care va spuneam intr-un topic mai demult ca ,, l-am pierdut si p-asta " . A plecat in Canada si prinde somoni cu toptanu ! Chiar asa , ca veni vorba : ,, Bafta bai Biluta !!! Bafta multa !!! " . Misu , la ajungerea noastra acolo , tocmai strangea , se pregatea sa plece . Avea juvelnicul ticsit de ,, piese " la peste 7 - 8 kg . Daduse toata ziua , tot 12 ore , insa plantase cu vaporasul . ,, - bai Biluta ! Ce-ai facut mah ? Te-arunc in apa !!! " Gluma , gluma , dar indoiala ni-se inghesuia in suflet . Ne-am cam panicat ! Nu vedeam sa avem vreo sansa in noaptea aia ne fiind dotati cu ,, plantatoare " !
Ne asezam pe mal , fiecare intr-un loc , locuri dispuse printre cocioacele de trestie insirate dezordonat de-a lungul malului , incat aveam intre noi distante de la 5 la 20 m . Am ales ultimul loc din stanga grupului si am fost avertizat de ceilalti ca de la mine mai la stanga e intinsura si ca n-am ales prea bine . Incapatanat , insist sa raman acolo . Bine am facut ! Langa mine , in dreapta mea , se aseaza Moromete . Obisnuim sa ne grupam in felul asta . Cate doi . In ideea ca poate ai nevoie de asistenta , si nu in ultimul rand , sa ai cu cine imparti o vorba-doua pret de atatea ore de stat la pescuit , ore zmulse cu greu si cu reale eforturi din cotidianul gri lipsit de placeri si bucurii simple si nevinovate . Meticulos si urmand pas cu pas ,, ceremonialul de desfasurare " impus de Moromete , ,, ceremonial " asupra caruia nu negociaza sub nici un argument , scoatem sculele , accesoriile , momelile si alte alea necesare unei partide de pescuit dintr-o noapte , pe o balta , intr-un loc in care de fiecare data ne simtim ca prima oara .
Pe la 20 00 h apare Lica ,, pandarul " garlii si ,, omu' cu bonu' " sa ne taxeze . Tipu' se iubea la maxim ! Pe premiza ,, Fiecare caine-i leu in curtea lui " ne privea superior in timp ce presta nobila si senzationala activitate de spargere de seminte direct de pe o juma' de palarie de floarea soarelui . Si nici nu le baga direct in gura , ci le arunca de departe , de undeva de jos de la nivelul pieptului tragand parca la tinta intre cele doua siruri de dinti asemanatoare pana la confuzie cu monturile noastre , probabil din dorinta de a ne aminti de Piersic in Trandafirul Galben . Gasea gestul ca fiind plin de prestanta . ... Acu' ... ce vreti ? Rulase filmu' la Caminu' Cultural cand era el mai mic , si-l vazuse probabil intreaga vacanta de vara cu exceptia zilelor de luni cand puteai citi pe o hartie lipita cu scoci pe usa ,, Luni enchis de curatenie " . Saracu' ! Incerc sa-mi imaginez cum astepta el ziua de marti ! Mai apuc sa vad , sub maneca tricoului sfasiat smechereste imediat sub umar , tatuajul lui Lica : ,, Lica+Geta=Love" ( sau cel putin am dedus ca asta trebuie sa scrie ) . Asta n-a facut decat sa-mi creasca admiratia dar si teama fata de personajul din fata mea .
In timp ce se facea schimbul de bani/bonuri , cu fraze intrerupte de scuipatul cojilor , Lica incearca sa ne tenteze sa ne planteze monturile cu barca . Cum va spuneam , deja panicati la ideea ca vom face ,, paienjeni pe fire " .... ,, punem botu' la vrajeala lui " . Intervine Moromete baritonal :
- Bai Lica ! Ia zii mah ! Cat ne iei sa ne duci astea-n larg ? - Pai ... ( ptiu ) .... daca e garla 500 ... ( ptiu ) ... io va iau ... ( ptiu ) ... 300 de om ! - Ia d-aici 800 si ,, baga " !
Cu miscari lenese si calculate , cum ii sta bine unui om prestigios ca el pus de destin in fata gestului de a face un bine unor nevoiasi , ia Lica monturile lu' Moromete in timp ce asta maraia si-si inghitea sudalmele , le asaza in coada barcii , ia si galeata cu porumb , si vaslind incet dar .... ptiu-ptiu , .... le planteaza mai mult decat multumitor pentru exigentul si ,, fixistul " Moromete reusind pentru moment sa-l calmeze pe acesta . Mai bombanea el , dar pe un ton pe care-l cunosteam bine ca fiind sub limita de pericol . Revine la mal , le ia si p-ale mele ( odata cu cei 800 000 lei ) si , la fel de grijuliu , cu atentie sa nu le intercaleze cu ale lui Moromete , le plaseaza unde consideram eu ca este bine .
Odata monturile plantate aveam timp sa bem o tarie . Acum , repede , pana-n miezu' noptii , sa aiba timp pana dimineata ,, sa se stinga " . Altfel riscam ca data viitoare sa venim la peste cu bicicleta .
N-apucam sa ducem bine sticla la gura , ca incep senzorii sa faca ,, ca toti dracii " !!! 1 ... 2 ... 3 ... 4 ... 5 ... 6 ... !!! Sase teni la sase scule ! La Moromete la fel !!!
- Moromete !!! Ai innebunit ??? In ritmu' asta ... ,, am pus-o " ! - ....... . ( asta , cuprins de ,, fibrilatii " , nu era in stare sa articuleze nici un cuvant ) - Cheama-l p-ala ! zic eu . Sa le duca-napoi !
Il suna Moromete pe Lica si balbaindu-se la telefon il cheama ,, de urgenta " ! Deh ! ... Avea mobil omu' ! Si gasea de bon ton sa intrebe : ,, Nu vrei numaru' meu ? Poate ma suni sa-mi bagi minute ! " . ....... Vine Lica anuntandu-si sonor venirea cu ,, ptiu-ptiu " si cu o manea rasunand din mobilul de ,, ultima generatie '' spargand mirifica si benefica liniste a baltii , si tot printre scuipaturi de coji , in timp ce ridica sprancenele dar uita pleoapele lasate , ne zice superior ,, Io van zis ! ( ptiu )" ! Noi , pozand in recunoscatori , ii dam o gura de tarie , o palma pe spate ( timp in care aveam mare grija sa ma aflu amplasat mereu intre el si Moromete , ... asaa , ... ca din intamplare ) , si ne pregatim ,, sa-l dotam " cu monturile noastre .
- Mai Licuta ! Mai taticule ! ... da si tu ala mai incet sa ne-ntelegem . - A ! Da ! (ptiu) ! - Asa . Vezi ? ..... Hai , ia si tu astea si du-le la loc ! - 300 (ptiu)! - Ce 300 mah ? - De mii ( ptiu ) ! - Pai nu ti-am dat ? - Ba da ( ptiu ) - Pai ? - Pai inca 300 ( ptiu ) ! - Bai Lica , ..... ai turbat ? La fiecare plantat cate 300 ? Asta-nseamna 50 000 de bat ! Pai ce-am facut ? ... 50 000 baboiu' ??? ...Care-i smecheria ? ...Si arunca dracu' semintele-alea ! - Vrei , bine ! ...... Nu vrei , arunci ! - Bah !!! ..... $%#%$-_#&%*&*)()_& ma-tii .....!!!! ... Asculta bine-aici !!!! ... Arunc ! ... Da' ce prind iau acasa ? zice Moromete scos din minti ! - Ce prinzi ... iei acasa ( ptiu ) ! pluseaza Lica sigur pe el ! - Mah ! Tot ??? - Tot ! Numa' ca nu iei nimic la ,, aruncate " ! ( ptiu ) . 'ti spui io ! - Da-i bah drumu' d-aici ! ..... Hai !!!! Ia-ti viteza ca dau cu astea dupa tine !!!!
Si iata-ne trecand de la extaz la agonie ! Constienti ca si daca ne-om razgandi ,, Maria Sa " Lica , jignit si atins in orgolii nu ne va mai planta sculele , incercam sa improvizam modalitati de a transporta in larg atat nada cat si montura . Ultima noastra sansa ar fi fost saculetii solubili . Lovitura de gratie o primim cand gasim in bagaje rola de solubil topita pe mosor , probabil de la umezeala ce-a tras-o de-a lungul partidelor din vara aia .
Resemnati , nu ne ramane decat sa aruncam . Pregatim cu simt de raspundere monturile pe fir de par si , asa cum credeam cu tarie ca-i sta bine unui lansetist vanjos , aruncam . Aruncate fiind monturile , ne mai fiind amplasate cu atentie , inevitabil segmentul de arc de cerc pe care se aflau era mai deschis , mai larg . Doua dintre cele sase Printese ale mele , cele din extrema stanga , stiam ca au cazut pe intinsura si aproape ca nu-mi faceam mari sperante in ceea ce le priveste . Ne apropiem scaunele sa ne pregatim de sueta de noapte si sa ne terminam intristati ,, jumatea " , cand ..... BEEEEEEEP ! Senzorul meu din extrema stanga ! Intep , recuperez , .... ten aprox 2,5 kg ! Minciog , primire , juvelnic , reancarcare , aruncare ! ..... Hmm ! Cam bine !!! ,, Si ? Ia zii Moro' , ... ce mai zici , ..... hai noroc , ... ce-ai mai facut , .... ce ...( BEEEEEEEP ! ) " . Iarasi ! Nu extrema stanga , ci cel de langa el ! Identic , ten 2,5 - 2,7 kg , intepare , recuperare , minciog , primire , juvelnic , reancarcare , aruncare !
Asa am tinut-o toata noaptea ! Numai la cele doua lansete din stanga . Cele la care aveam cele mai putine asteptari . Moromete se resemnase . Imi era asistent principal , ,, minciogar si juvelnicar sef " cum singur se numise ! Cum si de ce se adunase pestele pe intinsura in noaptea aia , si mai ales de ce manca in halul ala , ..... n-am aflat , si poate n-am sa inteleg vreodata . Se inscrie si asta la ,, Enigme-n pescuit " .
Bineanteles , toata garla se adunase in spatele meu ! ,, Bai Pictore !!! Ce dracu-i pui in ac mai mancati-as ??? , ,, Ce-i face asta mah ??? " . Am suportat toata ,, plaja " de comentarii posibile si imposibile . De la : ,, du-te dracu' de baftos " , ,, Bah ! Sa nu mai joci la loto " ! la ,, Bravo bai Tatutule ! " .Exact cum banuiti , eram mandru foc ! Ma simteam teribil ! Jubilam ! Eram centrul atentiei , cu atat mai mult cu cat eram si singurul care prindea ceva , si sfidam cu dezinvoltura ,, regula " garlii de a se prinde numai la plantat !
Totusi , pret de atatea ore , practic intreaga noapte , am avut ,, un pui de neliniste " . Ceva nu era cum trebuie sa fie ! ..... Hmmmm ! ..... Ceva ne scapa ! Ne-a framantat chestia asta toata noaptea pe amandoi asa cum , in discutiile de dimineata , aveam sa ne marturisim reciproc . Peste noapte nu am adus vorba de asta . Practic ..... nu am avut timp ! Eu prindeam , el ,, minciogarea " si-i punea in juvelnic . Bilantul aproximativ a fost undeva la vre-o 35 - 40 de teni . ,, Stantati " ! 2,5 , 2,8 , 3,0 kg . Cantitatea totala aproximativ calculata era ..... colosala ! Lica , scos din minti dar si in pericol de a se dezice de atitudinea prestanta ce-i asigura pana in acest moment ,, imunitate ", incearca sa se apropie si sa deschida o discutie . L-am ,, sutuit " instant ! L-a luat Moromete cum numai el stie s-o faca si a plecat ala ,, mancand nori " si scuipand coji de seminte luand , cel putin pentru moment , o pauza de solemnitate !
In sfarsit , dupa o noapte mai mult decat activa , mai mult decat plina de senzatii , mult peste asteptarile mele , si nu doar ale mele , pe la 05 - 00 h , la prima geana de lumina incepem sa strangem , ca la 06 - 00 h sa fim deja gata de plecare . Am inceput sa strangem urmand , invers de data asta , acelasi ,, ceremonial " ce are la baza reguli fixe impuse de amicul meu . Intai am recuperat firele pe rand , le-am strans pe rand , monturile asezate frumos in pungute , am asezat lansetele in huse pe rand ( eu le-am pupat pe cele doua din stanga inainte de a le pune in husa ! ) , am continuat cu restul bagajelor , iar la sfarsit ..... juvelnicul !
Pe masura ce ne apropiam de momentul scoaterii juvelnicului din apa se contura evident acea neliniste de peste noapte si ne impresura mintile ca norii de furtuna aparuti pervers la orizont intr-o zi de plaja . Pana acum toate pe care le stransesem nu aveau nimic in neregula . Toate erau cum trebuiau sa fie . Prin eliminare , instinctiv sau intuitiv , sansele ca acea neliniste ce-am avut-o amandoi sa fie generata de ... juvelnic , .... cresteau !
......... Ei bine , la scoaterea din apa a juvelnicului acesta era ...... GOL !!! Cum se intampla cand te pregatesti sa ridici ceva despre care stii ca este greu dar e mult mai usor in realitate , asa m-am opintit eu sa-l ridic ! Am cazut pe spate ! Juvelnicul ..... GOL !!! ..... Ba nu ! Mint ! Avea un carasel cat o cutie de chibrituri agatat de coama ..... pe dinafara ! Dupa cateva .... LUUUUUNGI momente de stupefactie observam ca sforicica de la fundul acestuia , cea care strange ochiurile de plasa , era desfacuta ! Desnodata ! Moromete , ori din haz de necaz , ori ca sa puna gaz pe foc , ori in lipsa de orice reactie fireasca , cu caraselul in palma imi spune :
,, - Bai Pictore ! E pacat mancati-as ! Da-i mah drumu', saracu . Catch & Release frate ! Daca-l cauta ma-sa ? "
.......... In asta constase nelinistea noastra . Atatia teni in juvelnic ..... prea stateau ,, linistiti " si nu se zbateau deloc . Nu am avut timp sa dam atentia necesara acestui ,, amanunt " prinsi fiind cu cei din larg ce se napusteau flamanzi la carligele noastre incarcate regulamentar cu boabe de porumb aromate , insirate la fel de regulamentar pe firul de par , legat si mai la fel de regulamentar de tijele acestora .
Are rost sa va spun ce-am simtit ??? Va spun ! ..... Am turbat ! Atat eu cat si Moromete , care , chiar doar ,, minciogar sef " peste noapte , muncise cel putin la fel de mult ca mine si avea asigurata cota lui de teni pe partida respectiva ! Pe langa toate astea ...... Lica zambea superior-ingaduitor in timp ce .... scuipa seminte ,, Ptiu-ptiu " ............. in timp ce , Moromete de data asta , cauta sa se afle , ca din intamplare , mereu intre mine si prestigiosul pandar al garlii de la ...... !
Eee ..... ! ... Ala a fost momentul in care am decis ca nu voi mai calca in viata mea pe malul vre-unei garle administrata de ,, vre-un Lica , personaj important , mandru scuipator de coji de seminte , semeata copie fidela a lui Piersic in Trandafirul Galben si vajnic utilizator de telefon mobil ... cu muzica " !
- Mai baieti ! Cand ma luati mah si pe mine la Dunare ? zice vecinu' de la 3 apropiindu-se de noi . Ne vazuse etaland lansetele in spatele blocului si discutand febril despre urmatoarea iesire . - Stii matale cu d-astea bre ? - Mai copii ! Voi credeti c-ati inventat f.......tu' ? - Hahahahaha ! Smecher mosu' frate ! Hai bre maine ! Mergi ? Ne ducem la Gostinu ! Stii p-acolo ? - Daca stiu ? Cred ca am si copii prin satu'ala ! Cand intri-n Gostinu , pe prima strada sedea una Mariana care .... - Lasa-ne bre cu d-astea ! Zii ! Mergi ? - Merg ! Ce ? Stau acasa s-o suport pe baba ? - Bre ! Vezi ca stam o noapte acolo ! Ce face coana mare singura ? - Faca ce-o vrea ! Sa fie sanatoasa ! - Hir-ai tu al dracu' sa hi ! auzim pe baba de la geam , unde statea si urmarea cu atentie discutia din parcare .
..........................................
A doua zi dimineata , la 3 30 h mosu' facea prezenta in parcare ! Care iesea mai greu din bloc era luat cu mascari si reprosuri :
- Haidi baaaah ! Pan-ajungem noi acolo se culca crapii de pranz ! . - Hai bre ! Lasa-ma-n pace ! Am dormit o ora as-noapte ! - Sa nu spui c-ai umblat ,, la aia mica " ! ,, Alfel" sa stai departe de mine azi ! - Iaute-l bah pe mos ce stie ! - Tu sa taci ca-ti zic de ,, bafta " ! - Auzi bre ! Vad ca esti tare-n gura ! Viermusi ti-ai luat ? - La ,, viermus "sa dai tu mah ! Io dau la ,, serpeasca " !
Si uite asa , cu mistourile de rigoare , nelasand totusi la o parte ceea ce trebuia sa fie acoperit din punct de vedere organizatoric ne indreptam catre ,, Giurgiului " gonind prin Bucurestiul pustiu la ora aia . Mosu' ,, cazuse " pe mine . Profitand de faptul ca de obicei merg singur in masina mi-a fost plasat cu forta , ,, cu proces verbal de predare-primire ".
Pe drum spre Giurgiu mosu' .... tacea . Cand si cand ma uitam la el cu coada ochiului si gaseam in ochii lui amintiri trezite , probabil amintiri ce nici nu stia ce le mai are . Gaseam in ochii lui privirea unui om ce fusese candva la fel de iubitor de viata ca noi , un om ce cu siguranta stiuse sa-si gestioneze rational tineretea . Acum ii lipsea . Sau daca nu-i lipsea cel putin ii era dor de ea . Dar la fel de rational parea acum intelegand ca batranetea este absolut de ne evitat . Daca nu-ma insel chiar el imi daduse candva un citat : ,, Singura certitudine din viata este faptul c-ai sa mori !". Iesirea cu noi o gasea probabil ca pe un zvac necesar in monotonia vietii de pensionar .
Ajunsi la Giurgiu o luam spre Gostinu siguri pe directia ce urma s-o luam . Eu eram prima masina din convoi . Brusc mosu' ,, ia foc " , iese din starea de reverie ce-o avusese pe drum si incepe agitat sa-mi dea ,, indicatii pretioase ":
- Baah ! Nu p-aici ca dai in ferma ! Ia-o pe rampa aialalta ! - Taci bre si lasa-ma ! Ferma aia de zici matale nu mai e demult ! - Aoleo !?! Cum nu mai e ??? - Nu mai e bre ! Au daramat-o ! - Ai dracu' astia ! E !!! Ce-au avut cu ea ?
Mai merg putin , se convinge mosu' ca ferma nu mai este , si ma indrept spre urmatoarea rampa . Incepe mosu' iar :
- Mai tata mah ! Unde ma duci tu pe mine ? - La Dunare bre !!! Unde crezi ca te duc ? La ski ? - Pai nu p-aici mai taticule ! Ia-o pe ....... - Bre ! Taci si lasa-ma sa te duc pe unde stiu eu ! Acu' o saptamana unde crezi c-am fost ? - .... Stiu io ? Nevasta-ta zicea ca esti la peste ! zice mosu' sugubat .
Atat amuzat cat si scos din minti urmez drumu' pe care-l stiam in timp ce mosu' , in dreapta mea dezaproba din mimica fiecare miscare a volanului . Ajungem unde trebuie , coboram din masini sa privim locurile , coboara si mosu' si oftand dar cu priviri tinere mangaie valurile Dunarii din amonte-n aval si invers . Hotaram care , unde se aseaza si incepem sa scoatem sculele din masina . Pe-ale mosului , niste scule ,, vai steaua lor " , tot eu le-am scos . El contempla pierdut zorii iar eu am gandit ca este firesc sa-l las sa se bucure pe deplin de ei . Ce nu stiam era faptul ca aveam sa-l ,, dadacesc " toata ziua . Faptul ca l-am avut pe drum in masina se constituise tacit pentru restul grupului ca mosu' e ,, coechipieru' " meu . N-am avut nimic impotriva , ba chiar intr-un fel ma bucuram . Mosu' vorbaret si sugubat , eu nu sunt deloc un pescar tacut , pan-aici pareau in regula ,, amanuntele " astea . Insa prima provocare s-a ivit la coborarea malului . Dupa cateva tentative nereusite in care ba a cazut mosu'-n fund , ba ma tras pe mine dupa el , ba mi-a varsat galeata cu momeli , ba mi-a rasturnat cutia cu accesorii , ma enervez si tip la ceilalti sa faca bine sa ma ajute sa-l cobor la apa . Primesc in sictir ajutorul lor odata cu avertismentul : ,, Pictore , gata ! L-ai vrut la peste , spala-te pe cap cu el ! "
Nu vreau sa intru in amanunte , insa ce-am patit eu cu mosu' la fiecare viermus sau patratica varata-n ac , nu doresc nici unui pescar din lumea asta . Toate astea in timp ce mosu' scotea ciortan dupa ciortan dupa un stil pierdut in istorie si cu niste mijloace tehnice jalnice ( ziceam eu ! ) dupa care-i azvarlea intr-un juvelnic ruginit legat c-o sfoara putreda de piciorul scaunului . La fiecare ciortan scos la aer mosu' striga vesel :
- Ha... haha ... ha ! Te-a mancat in cur sa mananci ? Las-ca te prajeste baba mea ! Ieri i-a venit pensia ! Si-a luat ulei ! sau : - Ba fraiere ! Tu stii ca io l-am omorat pe tac-tu ? sau - Nu stateai tu mai bine acasica la televizor ?
De pe la pranz incolo nu-l mai bagam in seama . Nu ! N-avea rost ! Vorbea ca o moara stricata . Am decis sa-l ignor si sa-mi vad de ale mele . Ceilalti , amuzati , imi dadeau SMS-uri : ,, Cine n-are un mos sa-si cumpere ! LOL ! " . Cat sunt eu de vesel si vorbaret la peste ..... cautam prin bagaje un extraveral . Stiam ca n-am , insa doar si cautarea acestuia ma mai linistea !
Se lasa seara . O seara calda de vara cu cer plin de stele , un cer splendid , de poveste . Decidem sa stam la sprit si sa nu mai intindem corturile . Care urma sa adoarma putea lejer s-o faca pe o patura , direct pe iarba . Facem focul , pregatim cativa baboi pe gratar si , ca la fiecare iesire discutiile aluneca inspre toate directiile si toate subiectele . Dintr-o data ne trezim ca de cateva ceasuri mosu' conducea subiectele . Ne vorbea despre tineretea zbuciumata , acea tinerete pe care o vazusem eu dimineata pe drum in ochii lui . Nu mai vorbea la misto . Vorbea pierdut in senzatii , pierdut in trairi , ..... vorbea frumos ! Toti am avut nevoia sa-l ascultam . Mai ales ca nu-i cunosteam acea latura a personalitatii . ..... Vorbea serios . Atat frumos cat si serios . Ne fermecase ! Daduse serii respective conotatii fantastice . Scotea din ,, tolba " povesti si intamplari despre care credeam ca nu-s de gasit decat in literatura si o facea absolut natural . Ii statea bine , ne simteam bine .
Dupa cateva ceasuri de asemenea povesti , coplesiti totusi de ,, supra doza " , brusc avem nevoia sa ,, deraiem " si sa revenim la misto-urile obisnuite . Mosu' , tacit , este de acord cu asta si zice : ,, Ia baga inc-o bere bai nepoate ! " . Si uite-asa , bere dupa bere , sticla dupa sticla , sete generata atat de gratarul de crap sarat si condimentat cat si de atmosfera senzationala , .... ,, ne-am cam facut " . Si noi , si mosu "! Dar ne simteam perfect !
Pe rand , aproape pe neobservate ne ridicam sa facem o plimbarica prin tufisuri . Nimeni nu observase sau nu luase aminte ca mosu' nu se ridicase din scaun toata seara . La un moment dat impins de natural incearca saracul sa se ridice . Si treaz se ridica greu din scaun . Acum cu atat mai dificil . Ne oferim sa-l ajutam , il luam de subtiori , il sustinem pana-si gaseste precarul echilibru si-l insotim cu privirea catre bezna tufisurilor . Eram usor ingrijorati insa cu tot balansul mosu' nu parea in pericol .
Si sta , ..... si sta , ..... si nu mai venea , .... si strigam dupa el , .... si ne raspunde deranjat : - Da' lasati-ma-n mah-n pace ! Ma pis ! Ia uite mah , nu mai poate omu' sa se pise linistit ! - Gata bre ! Gata ! Te-am auzit ! - M-ai auzit pe dracu' ! bodogane mosu' din tufe .
In curand apare leganandu-se la fel cum plecase , cu mainile-n fata mosmondind la prohab cu miscari de om matol . Pe masura ce se apropia de grup auzeam in cizmele de cauciuc ale mosului un soi de zgomot de mozoleala , de umezeala . La fiecare pas al lui .
- Ce-ai bre ? - Nimic ! - Cum bre nimic ? Pai ce se-aude ? - Ce sa se-auda ? - Fatz-fatz asta ! Matale n-auzi ? Ce-ai facut acolo ? - Nu stiu mah baieti !....... Da' cred ca m-am pisat cu coiu' !
Ba pe dreaq Pictore...Ai putea sa scrii o carte...
#33
@didelpro MEMBRU DE ONOARE Din: bucuresti
Postari: 875
Da fratilor...asa este..insa mai grav(se apropie sarbatorile),la zilele de nastere mai "treaca-mearga",insa la cele de nume este grav: -cine vine? -pai,noi si;+si;+si........ -e naspa!,o sa monopolizati discutia si o sa va aduceti aminte de "nu stiu ce din 80-si;90 si 2000 si....asa mai departe pina va faceti"manga"..si atunci sa te ti....totul se va transforma intr un monolog...presarat cu "picanterii"...si tehnice..de care o sa rideti numai voi.... ...asta se intimpla la 9 din 10 aniversari...unde dupa al 3-lea rind de "XXX",doamnele se muta"la bisericuta"lor...si noi mai depanam cite 1-5 capitole din acesta minunata carte care este:....pescuitul!
_______________________________________ Sa ,, aiva ,, ochiu cat maslina !
#34
feugen MEMBRU DE ONOARE Din: Bucuresti
Postari: 321
Dementa totala Pictore!!! Chiar ca ar trebui sa te apuci de scris... Pile la editura iti dau eu.
Rockyonutz MEMBRU DE ONOARE Din: Galati
Postari: 2628
Inceputuri...
Primele zile de vacanta...impreuna cu un coleg am fost la Movileni, sa pescuim la ,,Raul Rosu'', ce se varsa in Siret, ne-am distrat cu carasei, albituri, pietrari dar si alte specii, stateam pe malul apei de dimineata pana seara, stiam orele la care sosea autobuzul, deci nu aveam de ce sa ne facem griji... Una din intamplarile memorabile din acele zile, inteapa Stefan(numele colegului) un caras aproape la kilogram, fiind incepator se grabeste sa il aduca la mal, si striga ,,Ionut, Ionut adu minciocul!'' nici nu am reusit sa schitez vreun gest ca il aud ,,L-am scapat!!!'' Vroiam sa rad, ma abtineam din rasputeri sa nu o fac, dar ca un bun prieten i-am explicat ce a gresit si i-am zis sa nu se mai repete! Una peste alta, am ajuns si in prima zi de prohibite...Ii dau un telefon: -Ce facem ma Stef, maine stam acasa? E vacanta, hai sa mergem la un pescuit!!! -Ai innebunit? Nu am fost destul? Maine e inchis, stii ca trece si politia pe acolo... -Si ce? Noi suntem copii cel mult ne poate trimite acasa. -Ai momeala? -Numai viermi, dar gasim noi rame pe acolo. -Ok, ai malai? -Numai am, fa tu o mamaliga, nu conteaza cum iese, sa avem cu ce nadi maine! -La cat ne vedem? -La 5.30 sunt la tine. -Bine hai ca ma apuc de treaba. Zis si facut, a doua zi totul era pregatit! Eu 4 lansete ca de obicei el trei. Ajungem cam pe la 6 si ceva, din prima lansare scot un caras la 300 de grame, credeam ca va fi o zi excelenta si nu am fost departe de adevar. Dupa ce am mai scos noi cativa pesti pe la ora 8 ii las lui lansetele in grija, ma duc sa sap dupa rame, am gasit destul de multe groase si subtiri, majoritatea albe dar si cateva rosii. Am mai pescuit noi asa pana la ora 10 el avea un kilogram si ceva eu vreo 2, totul mergeam conform planului! Si deodata noi si cu ceilati localnici ne trezim cu domnul politist pe cap, ne-a explicat ca nu e voie, si daca nu vrem amenda trebuie sa plecam...Dupa cateva ,,urari'' de rigoare strangem si plecam spre statie. Ma intreaba: -Ce facem ma mergem acasa? -Nu, deloc e ora 10:15 ce naiba? -Pai si atunci? Unde dam? -Simplu! Home sweet home. -What? -Catusa ma, nu te-ai prins? -Ai mai fost anul asta acolo? Se prinde? -Nu stiu eu am dat dupa crap si n-am luat nimic dar mergem sa vedem si asa nu ne intoarcem acasa cu mana goala... Ajungem si la Catusa...facem o trecere brusca de la aerul curat si racoros al padurii la aerul incins de pietrele de pe dig si imbacseala orasului si a combinatului siderurgic. Ma uit sa vad ce monturi mi-au mai ramas aveam doar 2 naditoare, urma sa pescuiesc la plumb la balta mi se parea cam aiurea...Am luat una dintre monturi am incarcat si am lanstat de 10 ori reusind sa imprastii mamaliga in apa...Si uite asa le aruncam pe toate...asteptam 10 minute, si scoate Stefan un caras mai mare ca palma negru, ( cei de acolo erau albi), si burtos( ceilalti erau slabi, vai de mama lor in comparatie cu acestia), nu trece mult si scot si eu unul, monturile erau excelente carlige mici intre 10-14, ideale pentru caras. legate cu fir de 0.14-0.20, finetea fiind un element esential. Dupa ce am reusit sa ii adunam luam unul dupa altul, toti palmasi sau chiar mai mari, prima data am scos eu unul de 500 de gr, i-am explicat din nou cum e treaba cu obositul pestelui, ca sunt firele subtiri, si peste cateva zeci de minute ia si el unul mai mare la 700 de grame, faptul ca puteam sa citesc bucuria pe chipul lui ma facea sa ma simt foarte mandru. Am pescuit pana am epuizat toata momeala dar si ziua era pe sfarsite, abia daca ne induram sa plecam de la balta, parintii nostii deja isi faceau griji, am strans cat de repede am putut si acasa! Sa vada si ei ca ,,am dat lovitura''. Bilant final Stef 4 kg jumate, eu vreo 6, dar chiar nu conta diferenta caci doar nu suntem la concurs...important este ca ne-am simtit bine, bucurandu-ne de o asemenea zi extraordinara!
_______________________________________ ,,Nu fac nimic remarcabil, dar ceea ce fac este esenţial.''
Stabilim o plecare in pripa la Valea Nucarilor . Era prin Martie , undeva pe la jumatea lunii . Frig ! Nu atat ziua pe malul garlii , cat noaptea in corturi . Frig tare ! Asta facea sa nu ne putem strecura in corturi decat tarziu dupa miezul noptii si nu inainte de a slabi sensibil rezervele de tarie ale grupului .
Plecasem pentru 4 zile si trei nopti insa , cu tot disconfortul termic , impresionati de ,, batalioanele " de marlite si ,, plutoanele " de carasi care decideau ca le sta bine in juvelnicele noastre , am dat care , ce telefoane aveam de dat si ne-am prelungit sederea acolo pentru inca doua zile . Unii si-au rezolvat usor problema asta , altii mai putin usor . Insa , cum bine cunoasteti senzatia , gandeau :
,, - Ce-o fi o fi ! Cu asta ... cine stie cand ma mai intalnesc ! Mananca-n draci ! Nebun sa fiu sa plec acasa !"
Aveam corturile puse in complexul de odihna al ,, Casei Scriitorilor " unde , cu ajutorul lui Mabusse si-al lui Didel , aveam ,, ambasadele " asezate in relatii de adanca prietenie cu locatorul acesteia . Impropriu spus ,, acesteia " intrucat cladirea propriu zisa a complexului era demult timp .... arsa ! Din intreg complexul mai stateau in picioare pavilioanele administrative si un foisor cu statut de sala de mese .
Rasfatati peste masura de catre nea Mitica . Nea Mitica , un tip absolut deosebit , extrem de saritor care din orice gest facut ne obliga la si mai mult respect , se autoproclama ,, Lipoveanul nelipovean "! Sustinea ca el n-are nici o treaba cu pescuitul , ca nu-i de prin locurile alea si ca doar ,, nimerise " p-acolo . Problema era insa vocea lui ! Vocea si viteza cu care se buluceau cuvintele la el in gura . Vocea absolut harjaita si putrezita de cele 5 pachete de tigari pe zi si de tariile cu care-si incepea si-si incheia ziua . Dupa fiecare fraza a lui asezam in minte acel ,, puzzle " fonetic si , prin eliminare , construiam fel de fel de fraze din cuvintele lui , iar in functie de contextul discutiei deducem pe cea care s-ar fi potrivit cel mai bine . Pan-la urma ne-ntelegeam . Si-am observat ca asta se petrecea mai mult seara cand frazele noastre urmau aceeasi modalitate de constructie cu ale lui .
Din complexul respectiv , ca sa putem ajunge la locurile de pescuit trebuia sa traversam un canal cu lotca lui nea Mitica , dupa care s-o luam la pas cu sculele in carca pret de aproximativ 1,5 km pe un drumeag paralel cu Canalul Lipovenilor . Am fi putut da si in canal insa in anul ala ziceai c-a dat cu ceva in el ! Nici un oblete nu vazusem . Asa am ajuns sa dam intr-un calugar ce strangea apa altor trei canalute .
Dimineata nu parea greu . Veseli , odihniti , goniti de racoare parcurgeam acea distanta aproape pe neobservate . La a doua tigare deja intindeam scaunelele . La intoarcere insa , se complica treaba ! Pe langa tot ce carasem de dimineata se adauga un juvelnic cu 15 - 17 kg de albitura , plus inca vre-o 10 grade Celsius iar noi in aceleasi haine , plus jumatatile de Alexandrion si Stalinskaia consumate .
Cam in ultima zi plina de stat acolo decidem obositi ca mai bine o luam cu masinile prin sat , ocolim satul Agighiol , intram in camp , si dupa circa 3 - 4 km de drum rupt trebuie sa nimerim in acelasi loc . Mult de ocolit insa ne convenea . Ne puteam arunca hainele groase in masini , juvelnicele pline in portbagaj si lansetele pe masina . Boierie ! Dimineata urmand traseul respectiv am descoperit ca-i mult mai lung si complicat decat estimasem . Atat ne mai rugam , ca pe drum sa nu intalnim ceva care sa nu poata fi trecut cu rotile si sa fim nevoiti sa-ntoarcem . Asta era cel mai sumbru scenariu , mai ales ca dadea peste cap programul ultimei zile de stat acolo .
Ajunsi cu aventuri la locul nostru , dupa multe ocolisuri si vaioage , ne punem gospodareste atat pe pescuit cat si pe ultimele jumatati de tarie . Frigul , mai iute ca-n zilele trecute ajuta teribil la asta . Si a fost sa fie ca pe frigul ala sa avem si cea mai prolifica zi din toate ! Toti aveam juvelnicele pline de caras , ciortan si balos , si numa' exemplare rasarite ! Venea asta spre noi ca un ,, La Revedere " frumos !
Ne-am intins in ziua aia mai mult ca-n primele . Pana pe la 15 00 h . Voiam sa profitam la maxim de sansa asta inainte de-a pleca . Insa omiteam un lucru : atatea ore , fara mancare , cu tarie din abundenta , ..... eram ,, usor loviti " ! Intr-atat de ,, loviti " incat focalizam din ce in ce mai greu insula Popina de pe lacul Razelm . Si credeti-ma , nu-i deloc micuta insula asta ! Nu ne pasa ! Era prea bine si frumos ! Nu ne interesa nici de o eventuala intalnire cu politia locala la trecerea prin Agighiol !
,, - Ce-i spui Mabusse daca te opreste ? - Ce sa-i spun ? Ii spun ca nu gasesc ciocolata cu rom ! - Pai .... ce legatura are ? - Nu vezi mah ca esti beat ! Are !!! - Aaaaa ! Daaa ??? Ok atunci ! Asa spunem !
Cat am mai fi vrut noi sa stam cu betele-n apa foamea ne chema in tabara . Nu atat foamea in sine cat gandul la plachia ce ne-o promisese nea Mitica , si care cu siguranta se racise pan-la ora aia ! Plecam ! Gaseau rotile mai greu ca dimineata sleaurile drumului de tara , insa inaintam ! Ba la starea pe care o aveam puteam afirma cu mana pe inima ca inaintam vertiginos ! La trecerea pe langa lacul Agighiol focalizam cu destule dificultati un stol gigantic de pelicani . Livache sensibil la genul asta de privelisti si in general la frumusetile naturii se entuziasmeaza si tipa :
- Opreste bah ! Opreste ! - Ce-ai mah ? - Opreste , am zis ! Stai putin sa ne uitam ! - Opreste mah , nu vezi ca sare asta din masina ? Fa-i damblaua omului !
Pune Mabusse o frana nu tocmai regulamentara incat Didel , care conducea masina din spate . cu evidente eforturi reuseste sa nu ne loveasca . Didel , am uitat sa spun , avea ferma convingere ca el nu-i ,, lovit " deloc , si ca i se cuvine sa fie liderul grupului in ziua respectiva . Intr-atat credea in asta incat tipa mai tare ca toti , asa cum ii sta bine unui adevarat conducator al unui grup de pescari pierduti in pustiu !
- Baaaaah ! Ce frana-i asta ? - Am oprit din timp Didele ! Ce tipi asa ? - Unde dracu' ai oprit mah din timp ? Mai aveam putin si ,, ma urcam pe tine " !!! - Pai daca nu te uiti la ,, stopuri " ! Ce sa-ti fac mai nene ? - Iaute-l bah si p-asta ..... cu stopurile lui cu tot ! Poate ti-le fac praf acum !
In timpul asta Livache , cum v-am zis , sensibil la orice-nseamna natura , pierdut in reverii , pasind usor catre Agighiol , zambind se-ntoarce catre mine :
- Vezi bai Pictore ? Vezi ? P...p...p...pelonicalii ! - Ce-s aia mah ? zic eu pufnind in ras . Sunt p...p...p...peconiali ! - Ce dracu' bateti campii mah acolo ? intervine Mabusse iritat de dialogul nostru balbait . Sunt .... d-aia mah .... cum le zice ? .... pelicanoli ! - ..... Bah ! Hai sa mergem ! Hai ca ma enervati ! Sunteti matoi ! zice Didel nervos in timp ce-si impingea ochelarii mai in sus pe nas ! Ce dracu bai frate !!! Nu sunteti in stare sa ziceti ..... pelicantropi ???
Din arhiva unor pierde-vara ... – poza de Modigliani, in DISCUTII DIVERSE DESPRE PESCUIT · 39.5KB
#40
@didelpro MEMBRU DE ONOARE Din: bucuresti
Postari: 875
Ce vremuri!,ce tineri si nelinistiti eram!Timp de fro 13-14 ani "deschiderea"era acolo!Multumesc,amedeo!(eu ca sa nu pling la batrinete nu fac "foto"(ff rar)! ps...nu cred ca a mai fost cineva in "formatia"=9 "pescuitori"=8 auto!..dar!?..le ai! ps1..ce bine era cind "alexandrion"..se facea..numai la 350!
_______________________________________ Sa ,, aiva ,, ochiu cat maslina !
Pictore, cine este persoana "in camuflaj" de langa tine? PS: nu mai povestesti nimic?
Daca te referi la poza a doua , cea cu masa plina de peste , este Livache . Cel despre care va spuneam si eu si Didel ca este in Qatar ( citez pe Didel ) ,, sai invete p-aia sa traga cu pusca " . Este momentan antrenorul lotului national de tir al Qatarului . Un tip extrem de sensibil la tot ce inseamna natura si frumusetile virgine ale acesteia , singurul om (+ frate-sau ) in stare sa joace o partida de sah ,, Orb " pe garla in timp ce baga viermusi in ac si scot caras dupa caras , si nu in ultimul rand ..... vecinul meu de palier . Omul cu care , seara cand se incheie programul de munca , beau cate ,, o " bere la garaj . Pescar prin excelenta , prin vene-i curge un mic afluent al Dunarii ! ..... Livache !
p.s. Ho ! Abia a venit Decembrie ! Cate sa scot pana-n Mai incolo ?
#43
filica ciutac
Vizitator
multumesc pictore de dedicatie!!!in facultate aveam un cunoscut care si-a deschis un bar--era oltean ---m-a inebunit,,,,,,,,oricum ascultam mult piesele lui tudor gheorghe!!!in special una cu" la suceava in cetate ceas de miaza noapte bate""...apoi am dat de danut din craiova care cand se ciupea----m-a afcut muica oltean-----de 5-6 ori pana la epuizare,apoi Edi cu "caii cand se fura ....noaptea pe fulgeratura""..Am amici buni olteni --baieti de suflet!!
Prin asta am devenit si noi...oameni...Filica...sa nu uiti Filica...sa nu ...uiti...Filica. Mersi,Pictore a fost ca un cadou de Craciun
Stai tu prin preajma , ca-ti pregatesc ceva deosebit in max 25 de zile ! Ca sa si ,, te imbrace " bine este nevoie sa te cunosc bine . Sau macar sa-mi fac o idee . Ce zici ?
Oricum , dedicatia lui Filica ma bucur c-o consideri si a ta . Asa a si fost pusa , cu gandul la mai toti romanii plecati . Cunosc perfect sentimentul ce va-ncearca . Spre deosebire de voi eu n-am avut taria de a ramane pe ,, afara " . N-am putut . Poate exact din acest motiv despre care spun , despre acest sentiment care m-a incercat . Cele bune !
Zau daca imi mai amintesc cand m-am apucat de pescuit, stiu doar ca odata ce-am vazut primul peste zvacnind argintiu in soare, prins de undita unui baietan, am vrut si eu. Trei, patru ani sa fi avut… bunica-meu, de-mi facea toate mofturile, mi-a dat un metru de fir gros, cu o pluta din dop de sticla de vin si un carlig imprumutat de la vecinu’, mare pescar de apa curgatoare. Statea cate o ora-doua cu mine, pe malul vreunui rau pe care il intalneam cand mergeam cu masina in vizita pe la cunoscuti si astepta rabdator sa imi vina mintile in cap. Se gandea omu’ ca daca tot nu prind nimic, odata si odata o sa ma destept si eu.
Au trecut ani de zile asa, am crescut intr-o zi cat alti-n noua, am lasat casa buniceasca pentru apartamentul parintesc de la poalele muntilor, am devenit un scolar eminache, dar de invatat minte tot nu m-am invatat. Pescuitul mi-a ramas in sange si dintre toate cadourile, cel mai mult si mai mult, ma incantau cele legate de pescuit.
La sapte ani , in primul an de primara, am primut carnet de pescar sportiv, cu legitimatia la zi si o lanseta de bambus cum nu vazuse parisul, cu mulineta ( rotita – pescari vechi stiu despre ce vorbesc, o rola de plastic cu un bumb de metal de care sa o invarti ) si carlige japoneze. Japoneze, se aude? Stiti voi cati pescari aveau pe vremea aia carlige japoneze? Ii numarai pe degete in toata tara si eu aveam o cutie de diafilm plina cu minunatiile gingase si ascutite ca focu ( aduse de un domn director dintr-o deplasare).
In fiecare vara reveneam la bunici, la o privire departare de lacurile Folticeniului. De mers nu aveam voie sa merg, in fiecare an iazurile punand o cruce doua in adancuri, pentru sufletele pierdute acolo, dar cum restul baietanilor povestau de inoturi zglobii si de pestani dolofani vazuti in unditele alor batrani, nu ma puteam abtine.
De cate ori prindeam ocazia o tuleam cu gasca de ciufuluti pe iaz. In timp ce lanseta de bambus si inca una de fibra grea de sticla , poloneza, primita de la bunicu se odihneau cuminte in veranda, eu aveam undita mea de sacrificiu, o minunatie scurta de rachita, aparent la fel cu celelate joarde ale grupului, dar cu fir tortue ultra strong, pluta fina reglata la tanc si carlig, da, ati ghicit, japonez.
Cum ajungeam pe malul apei ne boldeam in toate partile ca niste soareci intr-un depozit de cascaval sa vedem daca nu e inamicu pe aproape. Inamicu’ era un individ tare rau, cateodata era gras si incet, cateodata era un betiv naclait, cateodata un tanar blond si sadic ( de asta ne temeam cel mai mult ) si cateodata avea si un caine lup, plin de spume. Intr-un cuvant inamicu era paznicul iazului, ferma piscicola de stat, ce se intindea de-a lungul, impartita in salba, mai mult decat puteai face cu pasul intr-o zi de vara.
Cu ramele scormonite de prin gunoi de porc, insurubam repede carligul si dadeam in calugar ( adicalea pe unde trecea apa dintr-un iaz in altul) scotand bibani vargati, costrusi piscatori, salai cat chibritu. Eu dadeam tot solzu gastii, ca daca ma prindea bunelu cu coada de peste acasa, stia pe unde am fost si iara trebuia sa ma ascund in cotetul gainilor sa scap de altoiala. Noi doi aveam un fel de intelegere, de nu m-a prins in primul sfert de ceas de la boacana eram scutit de palma groasa si cum cotetul de gaini avea doua intrari opuse si eu eram sprinten ca dracu gol…
Tot mergand eu asa cu baietii mei, la biban si costrus, si tot uitandu-ma in dreapta si stanga dupa paznic, mai vedeam cate un pilos dand calm, exact langa cladirea directorului, cu lansete una si una, dupa peste mare si fara sa prinda mare lucru. Zambeam deasupra buzii, mandru de ce biban frumos scoteam noi la varga simpla de rachita, pana intr-o zi, cand vazui nemaivazutul. Un batran ca vai de el, rupt in fund de ponosit ce era, se aseza pe malul apei, langa un palc de stuf pesemne sa se hodineasca.
Il vad cum din tasca verde scoate o scarita, stiti voi, o bucatica de lemn crestata, pe care avea omu rulati vro doi metri de fir gros cat destu’ cu un carligan de nu mai vazusem, pune o bucata de ceva neindentificabil in el si lanseaza scurt langa mal. Nu trec doua clipeli de ochi si scoate un crapalan rotund, cat un cas voinic de stana. Cum batea soarele asa intr-o doara pe dihanie, burta alba, spinarea inchisa, solzul auriu si aripile rosii ca focu’, mi-au dezvelit in fata ochilor regele pestilor, CRAPUL.
Din ziua aia bolnav am fost, mancarea nu mai avea gust, fotbalul nu ma mai incanta, trasul cu prastia era uitat, la atat imi statea mintea, cum sa prind si eu un crap?
Februarie 1996 . Frig al dracu' ! Frig , si gri , si mai nimic de facut prin casa sau prin jurul ei . Cel mult sa bei seara un vin fiert cu doi amici . Dupa ce treci lista cu potentiali amatori de aburi de vin dulce cu miresme de scortisoara te pui pe telefoane , si dupa mai multe invitatii isi dau concursul Cristi si Moromete .
- Hai noroc ! - Noroc frate ! Maaamaaa , ce vin ai ! Nu voiam sa vin , da' nici n-aveam ce face-n casa . A meritat ! Zau ! - Chiar ! Extraordinar vin ! - Noroc ! - Noroc !
Asa am petrecut toata seara de sambata . Cristi daduse curs invitatiei insa numai pentru o cescuta de vin si mai mult pentru un Whist . Voia sa se intoarca acasa in seara aia . .... Nu s-a mai putut . Nu s-a mai putut pentru ca .... trecusem cu totii de cescuta nr. 8 ! Pe la cescuta 9 sau 10 Moromete lanseaza ,, bomba " atragand privirile piezise ale sotiilor :
- Bah ! Hai maine la peste ! - Undeeee ??? Pe ,, prafu' " asta ? Unde dracu' sa mergem ? E frig rau ! - Cu sau fara voi eu maine-s la Gostile ! - .... Stai mah putin . Asta vorbeste serios ! - Vorbesc extrem de serios ! Haleste salaul si bibanu' ! - Spinning ? - Nu neaparat . Ma gandeam la ceva fixe cu bucatica , rama si libelula . - Hmm ? ... Tu ce zici mah ? - Hmm ..... Mergem !!! decreteaza Cruceru !
Moromete s-a dus urgent acasa . Locuia in apropiere . Este omul care are nevoie de cele mai multe si lungi pregatiri inaintea unei partide de pescuit . A mai promis la plecare ca se ocupa el de orice-nseamna momeli . Cristi a ramas la mine urmand sa-l echipez si pe el maine dimineata cu cele necesare unei zi friguroase de pescuit . Atat haine groase cat si ceva-ceva scule . Nu are nici un rost sa va povestesc comentariile doamnelor noastre puse brusc in fata perspectivei de a-si petrece Duminica singure , cu siguranta stiti cu lux de amanunte prin ce trece un pescar intr-o seara de Februarie , la un vin fiert si la un Whist , la o intrunire de familii unde brusc , fara nici un preludiu aparent discutiile scapa inspre malul vreunei garle , si nu doar , ci chiar se pare ca se pleaca .... la peste !!!
Dimineata la 7 00 h ne intalnim jos la masina unde evitam sa discutam fiecare despre reactia sotiei personale .... Ce rost avea sa ne stricam ziua ? Ne prefacem ca nu ne intereseaza si plini de elan o luam spre iesirea din E a Bucurestiului .
Nu mai vazusem niciunul din noi vreun pescuit de prin Septembrie - Octombrie si eram entuziasmati nevoie-mare . Glume , amintiri , poante si bancuri , ... orice ne-ar fi putut scoate din acea atmosfera gri a acelui Februarie despre care va vorbeam la inceput . In afara de Cristi care conducea , ne-am si luat cate o gura de ,, curaj " de origine ruseasca inca de pe drum , din masina . Insa fara sa exageram . Serios ! Atat cat .... sa prindem curaj ! Ne tot spuneam asta pozand in indivizi total ,, descurajati " in ideea ca asa putem argumenta gurile de vodca la 7 30 - 8 00 dimineata . Fireste argumentul era cu totul si cu totul altul . Eram bucurosi la gandul ca .... mergem la peste ! Punct !!!
Aproape ca nici n-am bagat de seama traversarea Bucurestiului , drumul pana-n Fundulea , stanga , si inca acei cativa kilometri pana la barajul de la Gostile . In masina radiatorul duduia pe treapta maxima , noi deschisi la nasturi si fermoare nu visam decat la drill-uri inghetate cu salai si bibani . Am uitat totusi sa va dau detalii despre vreme . Nu era ger . Era urat ! Temperatura se incapatana sa ramana noaptea undeva la pragul de 0 , minus 1 grad , in asa fel incat ceea ce ingheta peste noapte , lacuri sau balti , timidele gene ale razelor de soare de peste zi facea ca gheata sa dispara sau sa ramana din ea doar niste fragile pelicule plutitoare . Mai tot drumul am mers prin ceata . La intrarea in zona barajului aceasta s-a indesit facand aproape imposibil de intrezarit drumul la mai mult de 30 - 40 m in fata masinii . Nu era o problema . Stiam drumul legati la ochi iar entuziasmul era , asa cum banuiti probabil , la cote maxime ! Nimic nu ar fi putut atunci sa ne faca sa renuntam .
Ajunsi la baraj il trecem cu masina incarcand sa ajungem pe malul celalalt . Nu am avut nici un fel de probleme . Eu am coborat si am luat-o cu pasul inaintea masinii iar coama barajului se prezenta mai mult decat satisfacator . La trecerea acestuia am luat-o la stanga inca circa 150 - 200 m si ne-am oprit la ceea ce vara era o insulita mititica iar acum , cu apa scazuta devenise peninsula . Intre tarm si insulita se formase o limba de uscat de circa 4 - 5 m latime . Din nu stiu ce considerente fatidice , Cristi face stanga si intra cu masina pana in mijlocul insulei . Nu a derapat , nu s-a scufundat , poate nici pe roti nu s-a murdarit , concret , nimic nu anunta ceea ce urma sa se intample .
- Gata mah ! Aici ramanem ! - Da ! E ok ! Uite , eu ma bag acolo la stanga ta ! - Perfect . Punem masuta intre noi . Pe Pictoru' lasa-l cum ii plece lui , mai izolat . - Da baieti . Ma bag aici in dreapta si dau intre insula si cociocul ala . - La cocioc merita sa-ncerci cu rama . Si cu vre-un oblete daca poti prinde vreunu' . S-ar putea sa-ti dea vre-o marlita . - Prind obleti pe dracu' ! Pai am vreo undita fina la mine ? - .... Cine-a zis de undita Pictore ? Sari dupa ei ! Hahahahaha ! - Mda ! Imediat . Sa-mi dau caciula jos !
Cum stiti bine , misto-urile curgeau , poantele la fel , intr-un cuvant eram patrunsi de acea atmosfera de imediat inaintea unei partide , plini de znaga , de elan si de sperante . Ne-am pus scaunele , cracanele , am scos betele , momelile si ..... da-i la peste ! Pana sa-mi dea mie primul bibanus si fiersesem un kil de vin . Vinul cald , cafeaua din termos la fel , ,, incurajarile " rusesti ( mai putin la Cristi , deh ! ) au facut sa nu ne dam seama ca afara ..... se incalzeste ! Iesise soarele . Pe la 9 00 - 9 30 ceata s-a risipit facand loc unui cer splendid , alburiu dar imbaiat cu generozitate de soarele de Februarie .
Bibanii si salaii erau prezenti in regimente si plutoane exact in zona in care ne cadeau noua plumbii si carligele . Probabil dupa o grila de ordin intern se decideau care sa se lase sacrificat , si credeti-ma , multi au decis in ziua aia sa vada balta de deasupra ei ! Mergea cum nici nu indraznisem sa visam ! Bibani la 250 - 300 g veneau scosi din minti la libelula , iar salai la 600 - 750 - 1000 g se aruncau lacomi la bucatica si ochi de biban . Si mergea la toti trei la fel . Monturile nu excelau in finete , ci erau unde trebuie , cand trebuie . Le era foame si gata ! ,, Nebunia " asta a durat pana pe la 12 00 h , insa ,, subtiind " totusi ritmul pe masura ce ne apropiam de orele pranzului . Intrucat se intrezarea un ,, relas " in activitate zice Moromete :
- Bai Pictore ! Ia si tu o pauza si fierbe si vinul celalalt . - Care mah ? Mai avem vin ? - .... Cand vreodata in viata ta m-ai vazut pe mine ramas fara ,, provizii " ? - Mda ! Trebuia sa stiu . Unde e ? - Vezi la roata de rezerva . Mai sunt doua sticle . - Imediat ! zic eu , ma ridic din scaun , ma indrept catre masina dar cu ochii inca la bambine , fac cativa pasi si-mi intorc capul inspre directia de mers si brusc urlu catre baieti : - Baaaaaaaaa !!! Ia uite-aici !!!! - Ce-ai mah de urli ca smintitu' ??? - Tu nu vezi ??? - Ce-ai mah ???? Ce sa vad ??? - Masina !!!!! - Ce-i cu masina ??? - Masina !!!!! E-n mal pana la faruri !!! S-a scufundat !!! - ....... Pictore , daca faci misto te-nec ! zice Cristi tasnind din scaun .
Credeti-ma ca-mi doream sa fiu strans de gat pentru ca faceam misto , dar din pacate vorbeam extrem de serios . Masina parcata pe o zona noroioasa a insulei se scufundase sub propria greutate pe masura ce soarele incalzise si topise gheata din noroi . Ceea ce vedeam parea de domeniul absurdului ! Parea din carti ! ... Nu avea cum sa ni se intample tocmai noua asa ceva ! Dupa cateva priviri tampe intre noi , dupa alte cateva tentative de discutii in fraze incoerente .... ne umfla rasul si dam cu caciulile de pamant !
- Nu-i adevarat ! .... Spune-mi ! - Ba-i adevarat ! .... Ti-am spus ! - Mi-ai spus ! .... Da' nu mi-ai spus ce trebuie ! - Nu ti-am spus ce trebuie , .... da' ti-am spus adevarul ! - Mi-ai spus adevarul , .... da' nu-mi convine ! - Nu-ti convine , .... scrie la gazeta ! - La care Gazeta ? - La ,, Jurnal de Gostile " !!! Hahahahahahaha !
Faceam haz de necaz in timp ce procesam imaginar scenarii de smulgere a masinii din noroi . De impins sau de tras nici nu incapea discutia . Doar efortul nostru impingand-o ar fi facut sa ne scufundam cizmele in noroi . Ramanea varianta tractarii . Ok ! Insa cine dracu' s-o tracteze , mai ales ca trebuia sa traverseze limba de pamant dintre tarm si insula . Trebuia imperios sa venim cu ideea salvatoare .
- Bah ! Eu ma duc in sat . - Pentru ? - Trebuie sa gasesc un tractor , ceva , sa ne traga de aici . - Pai , si unde te duci asa ,, de nebun " ? Unde gasesti tu tractor ? - O iau din poarta-n poarta . Trebuie sa stie cineva , ceva . - Ai si tu dreptate . Vrei sa merg cu tine ? - Nu . Stai aici si dati la peste . Eu vin cu paine si bautura . Fac pariu ca innoptam aici si trebuie sa frigem ceva la foc in seara asta ! - Tu vorbesti serios ??? - Normal ! Cine dracu' vine Duminica la pranz sa-ti traga tie masina ? Abia poate maine !
Moro pleaca in sat , Dumnezeu stie unde si la cine , noi incercam in van sa mai pescuim dar fireste ca nu ne mai ardea de asa ceva . Cu gandul la focul despre care vorbea Moro am plecat dupa lemne . Ca dracu' , cea mai apropiata sursa de lemne se afla la circa 1 km de locul in care ne aflam . Am carat cat de multe am putut , poate chiar mai multe decat am fii avut nevoie , insa la perspectiva unei nopti de Februarie pe malul garlii preferam sa exageram . Fiind aproape cert faptul ca ramanem acolo , Cristi vine puternic din urma si recupereaza canile de vin fiert de care fusese privat intreaga dimineata .
- Mai Cristi ! Poate ne trage in seara asta . Cum conduci ? - Sa ne traga ! S-o suie pe mal . Atata vreau . Eu d-aici nu mai plec in seara asta . - Nici cu masina scoasa ? - Nici ! Stau la foc , mananc seminte , beau vin fiert si ma simt bine ! Punct ! - Ai innebunit ! - Poate , da'-mi place starea asta !
Undeva pe la 16 00 h se aude un tractor dinspre sat . Ne-a sarit inima din piept de speranta si bucurie ! Ne rugam sa nu fie doar un tractor in trecere , ci sa fie ACEL TRACTOR , al nostru , arvunit de Moro si venit sa ,, ne salveze " . Nu ne-am inselat , pe masura ce se apropia vedeam in spatele tractoristului pufoaica de camuflaj a amicului nostru . Odata ajunsi in dreptul insulei se dau jos , Moro vesel , tractoristu' siderat ! Uimit !
- Cum dracu' ati nimerit aici mah baieti ??? - Uite .... cum vezi ! - Nici nu stiu daca-mi ajunge shtanga la masina ! - .... Asta-i de ,, SF " ! Cum sa nu-ti ajunga shtanga ? Adica vii pan-aici si nu ne scoti ? - V-as scoate mai tata , da' daca n-am cum ? Ce sa fac ? - Nu stiu ce faci , da' daca nu ne scoti sa mor eu daca nu incep sa plang !
Shtanga n-a ajuns ! Ii mai trebuia inca 2 metri pana la carligul masinii insa am completat diferenta cu sufa lui Cristi , moment in care mi-am promis solemn ca niciodata in viata mea nu plec fara asa ceva in bagaje . Dupa eforturi iesite din comun , atat ale tractorului cat si ale noastre , dupa circa 30 ' de forjari si opinteli , cu un maldar de noroi urcat pe portbagaj si chiar pe plafon , am vazut masina scoasa pe mal ! Nu ne venea sa credem ! Nu ne venea sa credem nici cum aratam noi . Aveam noroi si-n cap , si pe dupa gat , insa nu conta deloc ! Eram la mal ! Eram scosi ! Eram fericiti ! I-am multumit cat de mult am putut omului , i-am si dat ceva , impotriva refuzului sau de bun simt , ne-am batut pe spate , am ras , am luat o gura de ceva , si zice Moro :
- Hai mah ! Strangeti alea si hai sa mergem . - N-avem cum ! Ramanem aici ! - De ce ? - Cristi a baut ! - .........??? Sunteti dusi ? - Vorbesc serios ! Nu poate conduce ! Nu ziceai tu ca aici ramanem ? - Bah !!! Cascati bine urechile la mine ! Ne-am nenorocit !!!! - De ce ? - Cat am fost in sat am trecut si pe la politie . I-am rugat p-aia sa ma lase sa sun acasa si am vorbit cu fetele . Ca sa le impacam le-am promis un Whist in seara asta ! - ............ HAHAHAHAHAHAHAHA !!!!! Morooooo ! Ne-am scos frate !
Si iata cum am ramas noi intr-o noapte de Februarie pe malul barajului Gostile , intre poante si vin fiert , cu bibani si salai facuti pe tabla , si cu doamnele ..... scoase din minti , atat ingrijorate cat si ( iarasi ) amagite de promisiunea unui Whist , intr-o seara , intre familii prietene !
Tare, tare de tot! Ca o paranteza: cand mergeam la Dunare pe timp ploios, tot timpul aveam la noi o chinga de ancoraj (de-aia cu clicket), un tarus de fier si un ciocan...si chiar ne-a ajutat! La solutia "tractor" n-am ajuns pana acum, din fericire =D
...se uita la mine, ce mai 
eu ma uit la ea, ea la mine 
M-am apucat frumos sa strang bagajul si incepusem sa scot lansetele.Ultima a ramas cea cu rame.Am luat-o frumos de coarne si da-i la mulinat.
