|
|
,, Zair al meu este CAINELE PERFECT , cainele ideal . Beneficiaza de o statura impecabila inscriindu-se detasat printre cele mai frumoase exemplare ale rasei , are un cap de exceptie cu o mimica total masculina ( cunoscatorii stiu ce spun prin asta ) . o osatura si-o masa musculara de invidiat si-o inteligenta absolut iesita din comun .
Va spuneam ca le place sa invete . Ei bine , va povestesc despre prima pescuiala cu Zair :
Sunt 10 ani de atunci , dadeam predilect la stationar pe statatoare . Cracane , lansete , saculeti , bambine , alea-alea . Se uita la mine nedumerit incercand ca parca dintr-o datorie , ca dintr-un soi de solidaritate sa inteleaga ,, ce dracu' tot mosmondesc din alea " .
Dupa ce-am asezat lansetele pe cracane a urmat , fireste , o perioada de liniste si totala nemiscare . Zair se plictiseste si se culca la picioarele mele dar cu ochii spre ,, nenorocirile " alea de tocmai umblasem la ele si din care nu intelesese nimic .
La un moment dat , atat mie cat si lui ne atrage atentia o bambina ce se zbate in fir . Eu stiam ce inseamna asta , el nu . Eu sar de pe scaun , sare si el si latra neconditionat , ..... urmeaza o scurta perioada de agitatie din partea mea la care participa la fel de agitat fara sa stie de ce anume , .... la final de agitatie de capatul firului apare zbatandu-se un ciortan de cam 2,5 kg ..... pe care Zair il ,, cearta " ca-n anu' mortii , .... il scot in minciog ..... scoatand cainele din sarite ( !!! ) nestiind , saracu' , ,, ce dracu'-i ala ? " , .... dupa care reasez lanseta pe cracane .
Ei bine , din acel moment ( unul singur , retineti ! ) eu nu mai am nevoie de senzori , de leduri , sau de alte avertizoare pe fire . Zair e-n stare sa stea toata noaptea cu ochii pe bambine , si-n cazul in care trage la una dintre ele se repede in dreptul ei cu l.a.ba ridicata si cu ochii catre mine . Fereasca Dumnezeu sa dorm sau sa nu fiu atent , .... e-n stare sa-mi sfasie pantalonii tragandu-ma catre aceasta . Toate astea in liniste , pentru ca-ntre timp a mai invavat ca la peste ..... se face liniste , nu scandal !
A asociat intr-o singura ocazie ca bataiala bambinei este urmata de agitatia mea , iar agitatia este urmata de aducerea la mal a unei ..... chestii care pute si se zbate lovindu-l peste nas cu coada . Ori .... asa ofensa din partea ,, chestiei " , el , un caine de origini germane ..... nu suporta , nene , deloc !"
......................................................................................
...... Scriam asta candva plin de bucurie , plin de incantare la faptul ca Dumnezeu mi-a dat sa am un asemenea caine . Am gasit-o pe net , pe unde-o pusesem atunci . De ce am cautat-o ? Pentru ca mi-e dor de el . ...... Zair nu mai este . De ieri . Dupa 11 ani de stat langa noi , de dormit docil la picioarele noastre , de tremurat de emotii la venirile noastre acasa , de ..... mult mai multe decat as putea eu scrie aici si de a va povesti despre el si despre nobletea lui , .... Zair nu mai este .
De ieri de la pranz nu ma gandesc decat la el . Si printre ganduri imi fac scrupule pentru acele momentele din cei 11 ani in care ... nu m-am gandit la el . Mi-ar fi placut acum sa pot afirma ca acesti 11 ani i-am fost la fel de loial lui precum mi-a fost el mie .
Sa stins , domnii mei , cel mai bun caine din viata mea . Odata cu el si-o parte buna din mine , o parte ce-a cultivat-o , a creat-o , a generat-o prin prezenta lui si prin uriasul bun simt si devotament ce l-a dovedit in anii astia . Ma doare faptul ca despre aceasta parte a mea , aceasta ,, sculptura " a carui autor s-a dovedit a fi , pana acum nici n-am stiut . Azi , cand nu mai este , abia azi o vad . Si vazand-o , gasind-o-n mine , o gasesc ca fiind incompleta . Degeaba ma bucur acum de ea , degeaba , acum cand el nu mai e . Este o parte ce o am , o parte din el , o parte ce am mostenit-o de la el , un acel ceva ce are contururi clare dar care va parea vesnic incompleta . Trebuia s-o simt pana acum , trebuia sa i-o arat ca pe un elogiu , si asta in timp , pana ieri . Nu de azi incolo . Sau .... cine stie ? ... Poate , daca e adevarat si inca ma poate vedea , poate se va bucura sa vada cat m-a ,, format " si el pe mine , nu doar eu pe el .
Ca veni vorba : mi-a placut mereu sa cred ca l-am format , ca l-am dresat , c-am facut din el un caine de exceptie . Insa abia azi inteleg ce spunea candva maestrul Michelangelo :,, Statuia salasuieste-n marmura . Eu nu fac decat sa dau la o parte ceea ce-o tine departe de ochii privitorului " .
Cainele asta s-a nascut deosebit . Prin a considera ca ne-am completat unul pe altul se intelege ca doar am dat la o parte ceea ce impiedica ochiul sa vada ,, opera " .
Concret : s-a stins cel mai bun caine din viata mea . De pana acum si de-aici incolo . Multumesc Doamne ca mi-ai dat sa-l am . ............
|
|
