Filehost.ro - gazduire fisiere
FORUM PESCUITUL - Pescar Hoinar prin Romania
Forumul pescarilor din Romania . Iti plac pestii , pescuitul , iesirile in natura ? Aici este locul tau de pe internet....Tehnici de pescuit , nade si momeli pentru pesti , scule de pescuit , barci pentru pescari , specii de pesti , discutii despre pescuit , aici le gasesti . Informatii despre balti , pesti rapitori, Delta Dunarii , pescuit pe Dunare , solunar, salau , crap , caras , stiuca , biban, voblere , twistere , lansete si mulinete pentru pescari, magazin de pescuit , retete , bors de peste , peste la gratar , peste la cuptor , plachie de peste....Pentru toti pescarii din Romania....FIR INTINS !
Nou pe simpatie:
Profil monaahmed2012
Femeie
25 ani
Calarasi
cauta Barbat
25 - 48 ani
FORUM PESCUITUL - Pescar Hoinar prin RomaniaReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
FORUM PESCUITUL - Pescar Hoinar prin Romania / NOTIUNI DE BAZA IN PESCUIT /

notiuni de baza in pescuitul sportiv

Pagini:  1 2  
#51
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Postari: 982
Dupa ce am avut o descriere f succinta despre vergile utilizate in pescuitul sportiv, ma gandesc ca tot in legatura cu notziunile generale ar trebuii dezvoltata o discutzie tot asa, f succinta despre nade.
In cele ce urmeaza o sa caut pe cat posibil sa dezvolt cat mai concret si totodata, concis, conceptul de NADE...
NADELE, sunt combinatzii fie fainoase, fie de natura animala, sau cerealiara, integale, vegetale, intregi sau sfaramate in diverse marimi, proaspete sau conservate. Folosite in diverse amestecuri compatibile, umectate sau nu, care administrate pe locul de pescuit au rolul de a creste eficacitatea pescuitului sportiv in apa respectiva.
ADITIVII, sunt adausuri care se administreaza nadelor pt. ca acestea sa devina mai atractive.
Aditivii pot fi :
de natura aromatica, de natura olfactiva, de natura gustativa, de natura stimulatorie, de natura inhibitorie, de natura dependentiva, de natura gravitatzionala, de natura colativa, etc.
Dar totodata pot exista aditivi complexi sau si completzi.
La noi in tzara cei mai multzi aditivi care se comercializeaza sunt aditivi directzionali. Adica care se folosesc numai pt. o anume directzie. Cei completzi sau complexi, sunt f greu de gasit deoarece costa mult mai mult ca cei directzionali, comerciantzii nostrii, au de obicei interese primordiale financiare. Inca, la noi in tzara sunt comercializate in cea mai mare parte produse cu pretzuri mici sau foarte mici, care asigura posibilitatea obtzinerii unor profituri substantziale.
Asadar cei mai comercializatzi aditivi, sunt cei mirositori, mai putzin cei gustativi si mai putzin cei aromatici...aproape inexistentzi cei complexi...Si inca un amanunt , de loc de neglijat, este faptul ca acesti aditivi mirositori sunt foarte usor de receptzionat de catre factorul ...uman. De fapt factorul uman este cel decisiv in a cumpara un anume produs...nu?
Si tot atat de normal mi se pare ca produsul trebuie sa se refere prima data cumparatorului si apoi utilizatorului. Tare mult as vrea sa vad un pescar care nu e incantat de mirosul unei nade...nu?
Desi secretele nadei nu se limiteaza la miros... pt. a utiliza in mod corect o nada si un aditiv, prima conditzie e sa cunosti f bine adversaru din toate puntele de vedere...astfel exista pesti care au simtzul olfactiv dezvoltat mai mult ca al altora, exista pesti care au simtzul gustativ mai mult sau mai putzin dezvoltat, exista pesti care au senzori de recetzie cu o eficacitate de peste 1000 de ori peste cei ai omului, exista pesti care nu au senzori olfactivi sau slab gustativi. Atractzia catre hrana avand alte principii...ex. simtzul virbaror etc...
Avand in vedere aceasta discutzie, inseamna ca nada trebuie intradevar foarte bine aleasa.
Pe langa aditivii amintitzi anterior, se mai folosesc aditivi pt. viermisori, chironomide, pt rame, pt. porumbul de carlig, pt paste etc.
Acesti aditivi tzin cont de mai multzi factori. Spre ex. aditivii pt viermusi tzin cont de faptul ca viermele se hraneste osmotic si ca atare principiile de administrare a aditivilor viermelui trebuie sa tzina cont de acest lucru...
Aditivii pt. porumb trebuie administratzi divers pt porumbul in lape, pt. cel fiert sau pt cel nefiert dar invechit. Fiecare aditiv se adapteaza conditziilor respective. Din aceasta cauza aditivarea si cunosterea aditivilor este deja o mare maiestrie... Deja am intrat pe un taram unde spunem ca stiintza este baza...
La fel se folosesc aditivi care fac ca viermele folosit sa se dezvolte foarte repede in dimensiune, devenind mai mare in cateva minute, sunt aditivi care fac ca viermele sa devina foarte activ , sa miste foarte tare, sunt aditivi care pot schimba culoarea viermelui de la galben rosu la alb si chiar fluorescentza acestor colorantzi pot detemina reusita unei partide de pescuit unde pestii sunt cautatzi la adancimi la care numai anume componente ale luminii albe ajung...Sunt aditivi care fac ca viermele sa nu mai miste, sau ca viermele sa capete diferite greutatzi specifice, adica lasat liber in apa acesta poate evolua pe fundul apei, intre ape sau la suprafatza...
Exista aditivi cu capacitatea de a dizgrega nadele adica de a le face usor de desfacut in apa, exista aditivi care dinpotriva leaga nadele, sau exista ditivi care pot colora nadele in diverse culori, sau pot crea nor disimulatoriu in zona nadita...exista aditivi care ingreuneaza nadele sau invers, ofera un f mare volum la aceiasi greutate...Colantzii, decolantzii sunt tot aditivi care se folosesc fie pt. viermi fie pt chironomide....
Asadar, pot spune ca acest concept al nadelor este vast, nu cred ca se poate epuiza o astfel de discutzie. Numai daca intram pe taramul proteinelor, al aminoacizilor, al percetziei pestilor, al sistemului de hranire si digestie al pestilor etc...avem de discutat cateva romane...
Asadar cu permisiunea cititorului ma voi oprii aici...am senzatzia ca nu exista pescar care sa nu puna intrebari la acest capitol... poate ca la unii le lipseste curajul...eu le transmit tuturor, fie versatzi fie incepatori, ca nu e rusine sa intrebi si sa primesti raspunsuri, sa aflii noutatzi sau sa consolidezi anume cunostiintze...
Discutzia va continua in sesnul intrebarilor si raspunsurilor care pot fi date in acest sens...


 
   
#52
dori
Pe lista neagra
Postari: 995
Salut ! am auzit termenii de nada umectata ( umeda ) ... la ce se refera mai exact ? de asemenea am intalnit notiunea de naluci cu gust de ...  care este cea mai buna varianta de aditivi ? lichizi sau sub forma de prafuri ?  alte intrebari , cand imi mai amintesc ...

 
   
#53
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Postari: 982
salut Dori, sa incep cu inceputul:
Nada umectata este intradevar nada udata. Se poate cumpara din comertz o varianta de asa ceva dar nesemnificativ.Umectarea functzie de granulometrie si componente se poate face cu o noapte inaintea pescuitului sau numai ci 2 ore. Umectarea se face de regula in 3 etape.
Chestia cu naluci cu gusta de... este o mare inventzia care prinde extraordinat pe cumparator. Pestii rapitori simt gustul numai la ceea ce au in gura. Au acest simtz foarte atrofiat...la ce bun acest gusta?...
Aditivi in varianta lichida au anume calitatzi pe care nu le pot avea cei pulbere si invers. Una e ca cei lichizi datorita densitatzii cu mult mai mare sunt mai concentratzi. Ca inconvenient major este ca se altereaza mult mai repede si nu dau de stire acest lucru...potzi strica nada cu ei... greseala de cantitate poiate strica tot. Cei praf sunt mai putzin concentratzi dar au stabilitate in timp mai mare, nu strica nada se altereaza f greu au termene mai lungi...


 
   
#54
dori
Pe lista neagra
Postari: 995
... Am vazut .. pe la magazine ( pierd destul timp " cascand " ochii .. la ce se afla prin magazine ) ... nade pe care scria " Cu aroma de Scoppex " ... cv. in genul ... ce inseamna asta ? o nada cu aroma de scoica ... ar avea succes la toate speciile sau la anumite specii ?

 
   
#55
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Postari: 982
se spune ca e buna pt. crap...sincer eu am avut rezultate cu mult mai bune cu alte nade.. Din acest motiv ocolesc aditivii cu astfel de recomandari. De foarte multzi ani imi prepar atat nadele cat si aditivii. Nu am concurat niciodata folosind nade sau aditivi produsi de cat de mine...comparatziile le fac pescuind cu nadele si aditivii mei paralel cu cele din comertz pe care le ofer prietenilor mei pt a vedea eficacitatea in acelasi timp... Nu a reusit pina in prezent sa ma convinga absolut nici o nada ca e mai buna...
Normal ca inbunatatzesc si eu produsele mereu...este un proces fara sfarsit...


 
   
#56
dori
Pe lista neagra
Postari: 995
Pe la ce varsta ati inceput  incercarile , in domeniul nadelor ? ... ce cunostinte v-au trebuit ?

 
   
#57
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Postari: 982
de nade m-am apucat de foarte multzi ani primele concursuri castigate la nivel natzional le-am avut pe cand nu aveam inca varsta majoratului...dar mai serios m-am apucat sa acord multa atentzie nadelor pe vremea cand eream in liceu, cand eream la facultate faceam experimente inpreuna cu un foarte bun prieten cu care am concurat multzi ani inpreuna, experimentele le faceam pe lacul de la Cincis...Astfel puteam sa aleg dintre nadele pe care le faceam pe cele mai eficace...Poate ca cu 25- 30 de ani in urma...
Ce cunostiintze ai nevoie...
Absolut tot ce este in legatura cu pestele si pescuitul...fizica, chimie. biologie, stiintze aplicate, multa munca si inteligentza ca sa transformi teoria in practica... Acum gasesti foarte multe informatzii pe internet...pe acele vremuri nu exista in dictzionare cuvantul internet...


 
   
#58
dori
Pe lista neagra
Postari: 995
Foarte multe ... in ce consta stiintele aplicate ?

 
   
#59
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Postari: 982
in tot ce trebuie aplicat in practica si ce provine din sistemul informatzional. Ex cunostiintzele despre proteine despre aminoacizi despre antioxidantzi etc.. toate acestea sunt discutzii care la un momentdat se limiteaza la ecuatzii. Punerea lor in aplicatzie, materializarea inseamna ceva mai mult...cu mult mai mult de cat partea teoretica. Partea aplicativa e ceva mai conplexa..sti tu cum a zis tziganul... ca practica te omoara...

 
   
#60
dori
Pe lista neagra
Postari: 995
La concursuri ce nada trebuie ... in general folosita ?

 
   
#61
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Postari: 982
Nu exista nici o retzeta pt competitzii. Nadele se concep functzie de conditziile de pista, specii preponderente, conditzii de curentzi, conditzii de adancime etc...trebuie sa existe o corelare intre acestea in asa fel ca toate dezavantajele sa poata fie eliminate sau chiar transformate in avantaje... este cam dificil
Din acest motiv antrenamentele pe pistele de competitzii sunt determinante.


 
   
#62
dori
Pe lista neagra
Postari: 995
Poate exista ... o structura de baza ... un schelet , la care sa se adauge , in functie de specia / speciile urmarite  diverse " ingrediente " ?

 
   
#63
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Postari: 982
subiectul e vast. Inepuizabil. Exista metode, structuri, schelete, concepte, etc in sensul selectarii pestilor. Asta inseamna de a cauta pestele castigator. Exista metode prin care se poate determina o startegie de competitzie. In acest sens linga concurentzi exista intotdeauna oameni de specialitate cu mare experientza. Prezentza acestora a biologilor, si a altor specialisti , aduc rezultatele de nivel inalt in acest domeniu.
La noi exista in permanenta in viatza sloganul: las-o ba ca merge si asa..."
Acesta este unul din motivele pt. care concurentzii nostrii se afla in esalonul inferior in competitziile care conteaza.
O competitzie la noi trebuie gandita din 2 puncte de vedere. Unul al tacticii si strategiei aplicata pt a reusii sa apropii unii pesti si sa indepartezi pe altzii, si alt punct de vedere, cum sa faci fatza conditziilor inpuse de organizator si sa te si adaptezi conditziilor de apa si sa pescuiesti cu tehnica inpusa.
Noi suntem inca in evul mediu. Spun asta deoarece in nici o tzara din lume intr-un campionat natzional nu se impune tehnica de evolutzie. Practic acest lucru este involutzie.
In loc ca pescarul sa-si construiasca strategia castigatoare pe care o va adopta, sa gaseasca pestele castigator si sa aplice tehnica pe care o considera castigatoare...vine cineva si-i spune ce sa faca...Adica in mansa cutare pescuiesti numai in tehnica rube sau match, in mansa cutate pescuiesti numai cu match , in nici o mansa nu puncteaza obletele, etc... Unde mai e puterea de decizie a concurentului?
Cum sa invetze acesta sa ia o decizie intr-o competitzie?
Infine...erea culmea ca acest lucru sa merga bine intr-o tzara in care totul merge infect....
Revenind la intrebarea ta, asa cum spuneam exista metode care pot face din pista ceva ce ti-ai dorii de fapt. Aceste metode sunt metode de alegere a nadelor, metode de a le pune in valoare, metode care tzinand cont de factorul biologic al anumitor pesti, por chema sau indeparta pe cat posibil anume pesti.


 
   
#64
dori
Pe lista neagra
Postari: 995
Exista aditivi cu arome de viermi sau rame ? 

Am auzit ca s-ar folosi ca ingredient si mierea ... dizolvata cu cateva zile inainte in o cantitate anume de apa ... cu o anumita concentratie . Stiu ca , mierea poate fi de Toamna ... primavara , vara ... tei , salcam etc ... influenteaza sezonul si natura ei ( din ce planta sau plante a fost cules polenul ) atractia pentru pesti ?

Mi se pare ca Dn. Mircea ne-ar putea lamuri ... de cate tipuri este mierea mai exact ...


 
   
#65
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Postari: 982
Dori, anume compozitzii de nade sunt pe baza de dulce. Ele se pot amesteca in anume feluri functzie de compatibilitatzile existente intre ele. Cand vorbim de nade dulci acestea au arome dulci si gustul dulce.Mierea este un indulcitor care este folosit ca si aditiv. Se pot folosii si altzi aditivi indulcitori... dar dupa cum spuneam depinde de conpatibilitatea elementelor luate in calcul. Se poate sa exsite si aditivi cu arome de vierme sau rame. Eu nu le folosesc si ca atare spun ca cea mai buna este viemele natur si rama la fel.

 
   
#66
dori
Pe lista neagra
Postari: 995
Pot exista si nade sarate ?

 
   
#67
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Postari: 982
In mod sigur exista si nade sarate si inca foarte bune...

 
   
#68
dori
Pe lista neagra
Postari: 995
O nada cu granulatia fina ( cu " efect de nor " ) , facuta pentru obleti , carasei etc ...  poate sa atraga un peste mare ? crap oglinda , crap romanesc ... nu ma refer la cteno sau cum i-o zice ( acela care se hraneste cu ... fitoplancton ... )

 
   
#69
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Postari: 982
Da Dori, poate atrage peste mare. Inportant este sa o folosesti la anume distantza de mal, distantza care sa fie frecventata de acesti pesti. Adica sa exista conditziile corespunzatoare pescuitului acestor pesti
Folosind aceste nade pt pescuitul obletelui, pescuit care se desfasoara in imediata invecinatate a malului, va putea aduce acesti pesti pe zona pescuita numai in cazuri cu totul accidentale....


 
   
#70
dori
Pe lista neagra
Postari: 995
Salut ! nada pentru rapitori exista ? in afara de ceea pt. bibani ...

 
   
#71
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Postari: 982
Hai ca facem ce facem si ajungem la ce spuneam mai demult. Ca sa scapam de anume directzii gresite in a intzelege sau a ne exprima, trebuie neaparat sa ne cunostem adversarul...
O data cunoscut, putem sa vedem ce este de crezut si ce este de alta natura.
Daca ne referim la pestii rapitori, atunci trebuie sa vedem ce comportament au acesti pesti. Vezi ca am mai spus... informatzia costa cel mai mult...asa ca astept plata...
Totzi pestii rapitori pe care-i cunosc au un comportament identic. Adica, cu cat sunt mai mici ca si varsta, nu ca si marime, acestia au obiceiul genetic de a carduii. Adica de a se deplasa in card. Sentimentul de card le da incredere si curaj. O data cu cresterea in varsta, acestia abandoneaza viatza de card, ramanand inpreuna pina la max 4-10 indivizi. Acesta lucru este caracteristic rapitorilor de talie medie. De ce? pt. simplul fapt ca trebuie sa se ajute in a ataca pestii din alte carduri.
  Dupa aceasta faza, cand mai trece ceva vreme si acestia mai cresc,  acesti pesti devin conplet singuratici. Hrana pe care o agonisesc devine mai putzin posibil sa sature un grup de pesti, si una peste alta, rapitorii mai batrani au si experienta si capacitatea de a se descurca singuri in procurarea hranei.
Cam asa stau lucrurile. Avand acum acest tablou proaspat in minte este logic sa intzelegem ca rapitorii de talie mica care carduiesc pot fi atrasi in zona nadita de diverse componente ale nadei, in general conponentele vii. Pescuitul rapitorilor mari se poate face pe nada numai cand acestia vin in zona nadita sa atace pestisorii care s-au adunat la nada si care constitue de fapt hrana lui de zi cu zi.
In bazinele suprapopulate cu rapitori, spre ex. biban, acestia se straing la nada pt ca sunt invatzati sa primeasca mancare. Nu ai vazut ca fazanii de crescatorie, desii provin din salbaticiuni, cand vad omul in preajma vin imediat la el? pai de ce? pt ca in sistem de suprapopulare si-a schimbat comportamentul... devine atras de cu totul alte valori. In cazul nostru, hrana...
Eu ma refer, in cele descrise, numai la comportamentul acestor pesti in cadru complet natural, intr-un ambient echilibrat in care speciile endemice se afla intr-un raport bine stabilit de mama natura....
  Mai exista o tehnica de a atrage pestii sau chiar insectele etc... in anume locuri cu ajutorul feromonilor...
Tehnica in linii foarte largi este o tehnica care s-a pus la punct ca urmare a observatziilor facute asupra pestilor care se strang in perioada de reproducere in carduri foarte mari. Din observatzii s-a ajuns sa se gaseasca ca de fapt stringerea in carduri este posibila datorita femelelor. Acestea elimina in apa niste substantze feromonice care sunt receptzionate de masculii speciei respective. Astfel natura a pus la punct sistemul de reproducere. Feromonii eliminatzi de femele, mai au si alta calitate... extraordinara este aceasta natura... pot determina atractivitate fizica numai fatza de indivizii de sex opus, care apartzin altor carduri, astfel evitandu-se fenomenul de consagvinitate....
Folosirea feromonilor ca si atractant pt. pesti, se poate face dar... atractantzii feromonici sintetici reprodusi pe cale de laborator, vor face ceea ce anume fac si feromonii naturali...adica vor strange numai masculii... Si asta numai cu anume conditzi... daca masculii respectivi se reproduc in tot timpul anului... daca masculii respectivi au sistemul senzorial in functzie.
Spre ex. pt. a fi intzeles mai bine si mai pe scurt, daca luam scobarul, acest peste se stie ca in primavara se strange in carduri respectabile si se deplaseaza pe rauri in sus unde se va reproduce.
Acest ritual este unul genetic. Femelele lasa in apa substantzele feromonice care aduna masculii capabili de reproducere in card. Toata lumea stie ca in perioada de reproducere scobarul mascul este acoperit de asa numitzii butoni. Acesti butonasi care-i acopera corpun sunt senzorii care receptzioneaza feromonii femenini.
Acesti butoni au si alte roluri.
S-a facut experimentul ca intr-un bazin sa se introduca feromonii sintetici caracteristici inperecherii intr-o perioada in care masculii nu aveau acei butoni.... masculii nu au mai sesizat prezentza feromonilor in apa...
Asadar, conditziile spuse anterior devin conditzii adevarate, rezultatul unor cercetari.
Folosirea feromonilor pt pescuitul industrial este interzisa. Acest lucru este interzis tocmai pt a nu extermina masculii speciei respective...
Exista mai multe feluri de feromoni.... dar cei mai periculosi sunt cei de reproducere....
Idea de feromoni a fost si este speculata in comertzul de specialitate ca sa se vanda anume produse.
FEROMONII, reprezinta o arma biologica cunplita, nu poate fi pusi la dispozitzia oricui. Cunostiintzele pe acest sistem sunt pastrate cu cea mai mare discretzie.
Ganditziva numai ca cineva vrea sa lase marea Neagra fara calcan... intr-o singura primavara au curatzat totzi masculii si gata... ganditziva ca cineva vrea sa distruga agricultura unei altei tzari pt a o face pe aceasta dependenta economic... cu ajutorul feromonilor se pot atrage insecte care pot face o invazie... si exemplele curg...razboi fara pusca, victorie sigura... S-au facut astfel de experimente, de obicei in tzarile sarace...au devenit si mai sarace...au venit apoi marile puteri cu ajutoare... doamne ce largi la suflet ereau acestia....


 
   
#72
dori
Pe lista neagra
Postari: 995
Salut ! iti multumesc pentru informatii , sper ca , nu am deranjat cu intrebarile .

 
   
#73
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Postari: 982
nu ai deranjat, dar sper sa gasesti si pe net alte informatzii despre pesti...cauta biologia diverselor specii de pesti...poate ca ai sa gasesti o multzime de informatzii importante.

 
   
#74
dori
Pe lista neagra
Postari: 995
... partea cu hranirea etc. stiu ca le pot afla .. ma intereseaza " ciudatenii " ale pestilor , comportament in prezenta anumitor factori de mediu etc ... voi face rost si de aia , doar sa ma hotarasc cand .

-----------------------------------------------------------

Cauta informatii utile si in :
Site Pescar Hoinar prin Romania - http://pescuitul.110mb.com



 
   
#75
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Postari: 982
Daca ai sa cautzi sigur ai sa gasesti. Dar sunt si cartzi care desi sunt vechi, au o gramada de informatzii deosebit de utile in ele....

 
   
#76
@didelpro
MEMBRU DE ONOARE
Din: bucuresti
Postari: 875
Impresionanta discutia dintre ,dadylures si dori,realmente m a facut sa imi amintesc de copilaria mea,mentorii, mei, care din pacate nu au avut calitatea lui"dady".Sunt c am hodorog, nu sunt logat decit de 3 ani, pe, (acum )3, forumuri dar am citit aproape tot ce a postat dady.Pot spune ca:cantitatea de informatii,rabdarea de a expune un subiect ,ce mai,tot, face din dl.draghicescu un "OM"."Omul cit traieste invata",va multumesc pentru tot ce nu am stiut, iar discutia de la "OM la OM", deosebita!Multa,sanatate,stimati domni!

_______________________________________
Sa ,, aiva ,, ochiu cat maslina !

 
   
#77
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Postari: 982
Salut Didel, multumesc pt aprecieri, fac si eu ce pot. Sunt adeptul lucrurilor precise, si bine facute, intr-un cuvant calitate.
Cand am ceva timp mai dezvolt cateceva sper interesant.


 
   

Topicuri similare

Pagini:  1 2  
Mergi la