doriPe lista neagra
Postari: 995
|
|
"Lipitorile fac parte din familia Hirudinee si se gasesc in toate apele statatoare. Se hranesc sugand sangele animalelor pe care le paraziteaza. Specia este hermafrodita, si in vederea reproducerii se autofecundeaza. Cea mai periculoasa este specia Piscicola geometra inrudita cu lipitoarea medicinala. Are corpul lung de 2-8 cm., cilindric, inzestrat cu o ventuza puternica, cu ajutorul careia se fixeaza pe pesti.
In cazul cand constatam ca un peste din acvariu este parazitat de o lipitoare, atunci aceasta se prinde cu minciogul si cu ajutorul unei pensete, se smulge lipitoarea de pe corp. Daca insa un animal este infestat cu mai multe lipitori, atunci se introduce pestele intr-o baie de clorura de natriu, in concentratie de 2,5%, timp de 15 minute. In aceasta solutie lipitorile amortesc si se pot indeparta usor de pe pesti.
Paduchele de crap sau Argulus foliaceus este un alt parazit, de data aceasta un crustaceu. (un mic racusor) inzestrat cu ventuze, cu ajutorul carora se fixeaza de corpul pestilor sau de branhii. Este foarte daunator pestilor de acvariu, deoarece o invazie cu Argulus este aproape imposibila de combatut.
Exemplarele izolate identificate pe pesti, se pot scoate cu penseta, iar locul de fixare al paduchelui in corpul pestilor se va unge cu Fluocinolon N. Combaterea lui Argulus in acvariu, pe cale chimica, am facut-o cu Dipterex, in concentratie de 0,5 gr% (baie de lunga durata), insa nu intotdeauna am obtinut rezultate bune. Dupa un astfel de tratament, se impune ca apa ce contine inca substante toxice, sa se inlocuiasca treptat.
Am incercat combaterea lui Argulus cu solutii saturate de clorura de natriu, insa am constatat ca parazitul rezista timp de 30 minute, chiar la o concetratie de 40 gr. saruri la litru.
Paianjenii de apa sunt animale ce fac parte din clasa Arachnidelor (ei pot fi introdusi in apa cu hrana vie). Au corpul sferic, de culoare brun negricioasa pana la rosu, cu picioare lungi. In general sunt specii nevatamatoare pentru pesti. Specia Argyroneta acuatica este un veritabil constructor de locuinte subacvatice si merita observat in acvariu in timpul activitatii.
Insecte si larve de insecte. Se intalnesc deseori in bidonul colector de hrana vie. Dintre numeroasele specii numai unele sunt periculoase pentru pestii de acvariu adulti, insa in majoritatea lor ataca puietul de pesti. Oridecate ori observam in acvariu un astfel de parazit, vom lua imediat masuri pentru inlaturarea lui, folosind in acest scop un minciog. Dintre speciile daunatoare pentru speciile de pesti de acvariu, mentionez cateva mai comune: Dytiscus marginalis, Notonecta glauca, Ranatra linearis, Nepa cinerea, larve de Tricoptere sau libelule.
Dytiscus marginalis
Notonecta glauca
Ranatra linearis
Nepa cinerea
Corixa geoffroyi
Moluste: reprezentate prin melci (gasteropode) si scoici (lamellibranchiate). Majoritatea melcilor indigeni nu e bine sa fie crescuti in acvarii, fiindca mananca plantele, iar unii dintre ei (Limnaea avata peregra) elimina in apa o toxina care provoaca un deficit in oxigen. Cei mai mari si mai mancaciosi melci din speciile indigene, sunt: Limnaea stagnalis (care se inmulteste prin auto-fecundare) si Planorbis corneus. Specia Viviparus viviparus care este foarte raspandita, se remarca prin cochilia ei frumoasa si inmultirea vivipara. Specii mai mici de melci tropicali, se recomanda a fi retinuti in acvariu, folosindu-i in combaterea algelor, insa numarul acestora sa fie limitat. Melcii daunatori se combat pe cale chimica, cu ajutorul nitratului de amoniu in solutie de 5 gr./100 litri apa, cu conditia ca pestii sa fie evacuati din bazin.
Scoicile indigene nu au ce cauta intr-un acvariu cu pesti tropicali la origine. Ele rascolesc mereu fundul bazinului, desradacineaza plantele si consuma oxigenul.
Limnaea stagnalis
Planorbis corneus
Viviparus viviparus
Algele. De foarte multe ori frumusetea si interesul stiintific al unui acvariu sunt compromise de dezvoltarea in exces a algelor. In primul rand in aceasta situatie trebuie sa incepem cu cercetarea cauzelor care au determinat dezvoltarea lor. De regula o iliminare nefavorabila (naturala sau artificiala) a acvariului provoaca o dezvoltare excesiva a algelor.
Dintre alge reamintim Cynophyceele - algele albastre, Chlorophyceele - algele verzi, algele Conjugate si Diatomeele, impropriu denumite si alge brune. Algele albastre sunt foarte nepotrivite intr-un acvariu si dezvoltarea lor se datoreaza expunerii bazinului la o lumina prea puternica. Mai frecvent ele se intalnesc pe fundul acvariului, acoperind plantele, pietrele, nisipul si geamurile laterale, etc., cu un invelis verde-albastru. Aceste alge impiedica dezvoltarea celorlalte plante utile pentru acvariu. Cuiburi mici de astfel de alge se pot indeparta cu pipeta, furtunul sau chiar cu mana, insa cand acestea s-au raspandit prea mult atunci este imposibil sa o facem.
Günter Sterba recomanda pentru combaterea acestor alge, borul. La 100 litri de apa se pun 10 cmc. de solutie borica n/10. Lasata liber sa se dezvolte, alga albastra dupa 3-4 luni stagneaza cresterea si se descompune.
Algele verzi se fixeaza pe toate geamurile acvariilor expuse la lumina. Indepartarea lor se face cu ajutorul razuitorului de geam sau a unei lame de ras. Aceste alge se inmultesc prin diviziune simpla si apartin ordinului Protococcales. Alte alge verzi din acelasi ordin, formeaza colonii mari, ce inoata liber, in masa apei. Apa acvariului in acest moment are culoarea verde si toti crescatorii se sperie de acest aspect neplacut al ei, grabindu-se sa o schimbe cu alta proaspata. O astfel de apa insa, nu este cu nimic vatamatoare pentru pestii care o populeaza.
Asemenea "fenomene" au loc in special in acvariile ce nu sunt prevazute cu filtre.
Mult mai neplacute sunt algele verzi cu aspect atiform si care se lipesc de peretii acvariului.
Dezvoltarea in exces a acestor alge se tempereaza prin mutarea locului acvariului la mai multa lumina, sau la mai multa umbra.
Dintre algele verzi, genurile: Euglena, Eudorina, Chlamydomonas, Vaucheria, Cladophora, si Ulotrix sunt cele mai comune."
Cresterea pestilor de acvariu
Ing. Marcel Stanciu
|
|
