Colectia de poze pescuitul.3xforum.ro
Total 8507 poze.

InapoiInainte

 
iar la incheiere am ciocnit un pahar de bere rucar -bran pe bicicletaIar la incheiere am ciocnit un pahar de bere ...................
07.08.201067.1KB
asa arata stiuca de capturi la spinningAsa arata stiuca de borce..........
03.11.201035.1KB
cea mai mare prinsa vreodata de mine, 3 dunarea!!! partide de pescuit!Cea mai mare prinsa vreodata de mine, 3 kg...Traiasca Dunarea!!!
16.10.201042.3KB
.....ei sunt acum .....ei sunt acum "la pomul laudat"..de, mine....de ,nu seamana cu ce se aude la "mobil"!.... Si au plecat .....si au ajuns..... si au indurat ploaie ... vant.... bere.... rusesti..... si tot n-au plecat. :nod: Inraiti .... nu se dau batuti cu una ... cu doua :nono: . Le uram multa caldura si bete zbuciumate !!!!
10.04.201016.2KB

 
ok . sa revenim . vineri , ajunsi destul de tarziu ( noi , ca azazel si cu pralea au ajuns pe la 1ok . Sa revenim . Vineri , ajunsi destul de tarziu ( noi , ca Azazel si cu Pralea au ajuns pe la 1 00 h ! ) nu am pescuit . Sambata am avut parte de cel mai tembel vantisor posibil . In aer nu-l simteai , in schimb a vanturat Dunarea mai abitir ca un tsunami . Sarmanele noastre Baracude faceau ca niste clatite-n tigaie . De prins s-a prins . Insa-n cel mai haotic mod posibil : ,, Ia mah sa vad ! Am ceva in asta ? "
22.08.201047.6KB
scrumbia albastra  scomber pe ambele litoraluri ale oceanului atlantic (din emisfera nordica), inScrumbia Albastra SCRUMBIA ALBASTRA Scomber scombrus Raspandire Traieste pe ambele litoraluri ale Oceanului Atlantic (din emisfera nordica), in marile Baltica, Mediterana, Neagra si Azov. In tara noastra este prezenta din primavara si pana in toamna pe toata lungimea litoralului. Descriere Acest peste face parte din familia Scombridae, genul Scomber, deci nu are nimic comun cu scrumbia de Dunare, care apartine familiei Clupeidae. Precizarea este necesara in legatura cu scrumbia albastra pentru a preveni eventualele confuzii. Scrumbia albastra are corpul fusiform, aproape cilindric in sectiune, acoperit cu solzi marunti. Capul este mare, fara solzi, cu ochii mari. Gura terminala, larga, este prevazuta cu dinti marunti si limba ascutita. Nici pedunculul caudal nu este comprimat lateral, inotatoarele perechi sunt scurte. Partea dorsala a pestelui este intens albastra inchis, cu nuante verzui uneori si cu straluciri metalice. Laturile sunt argintii cu reflexe roz, ventrala este alba. Pe corpul pestelui se disting multe dungi mai intunecate, dispuse vertical, care nu ajung mai jos de linia laterala. Dezvoltare In alte mari creste pana la lungimea de 50 cm, la noi atinge numai 40 cm, lungimea cea mai frecventa fiind 18-20 cm. In apele romanesti, greutatea obisnuita este de 100-120 g, in mod exceptional atinge si 500-700 g. Biologie In dreptul litoralului romanesc apare in aprilie-mai, cand temperatura apei marii atinge 8-9°C, si sta aici pana in octombrie-noiembrie; in decembrie se afla deja in marile Egee si Marmara, unde se reproduce la sfarsitul iernii-inceputul primaverii. O mica parte din carduri ramane si peste iarna in Marea Neagra, de obicei la tarmurile Anatoliei si Georgiei, dar nu se reproduc. Icrele au diametrul de 1-1,4 mm si sunt pelagice. Se hraneste cu pesti (sprot, sardea, hamsie, aterina etc.) si mai rar cu mici crustacee pelagice. Este un peste cautat, cu carnea grasa si aromata. Pescuitul Sportiv Pescuitul acestui peste cu undita se face cu taparina si cu petactarul, precum si cu pluta. In cazul taparinei se folosesc carlige mai mari decat la stavrid. La pescuitul cu pluta, se pune ca nada pe carlig hamsie proaspata, linia fiind ca si la stavrid. Pescuitul cu petactarul se face din barca, aruncand carligul cu nada la distanta de barca. Petactarul se confectioneaza astfel: de un fir de nailon de 0,10-0,12 se leaga la capat un singur carlig, pe care se agata ca momeala o hamsie, aruncand apoi montura la o distanta de 10-15 m si lasand sa cada carligul incet spre fundul apei. La capatul celalalt al firului se lasa, la picioare, o rezerva de 6-8 m. Dupa ce scrumbia albastra a muscat momeala, trebuie lasata sa o traga cativa metri, dupa care incepe obosirea, pescarul tragand firul incet spre el, cu peste cu tot. La acest gen de pescuit nu este nevoie de varga, mulineta si pluta. In zona litoralului romanesc, scrumbia albastra musca bine primavara si spre toamna, cand acest peste sta in apele noastre. Lungimea minima admisa la pescuit: 23 cm
01.04.20092.2KB
... harta gorj - judetul gorj...
15.03.200969KB
urmatoarea m-au am zis de 7-o (adica monstri de nu i-am putut urni..ba au rupt, ba mi-au taiaturmatoarea zi..vapoare...de m-au innebunit...cand am zis de 7-o (adica monstri de nu i-am putut urni..ba au rupt, ba mi-au taiat firul..ba nu s-a agatat ...jalllleee!!!)
15.10.201029.9KB

 
:zzz: cega - totul depre cega:zzz:
31.05.201035.3KB
si ceva poze cu mine... cupa cabela's nautic life sarulesti  -- divizia openSi ceva poze cu mine...
20.04.201140.5KB
ramele dupa ploaia printre blocuri pe marginea aleelor si aveti o lanterna si sa fiti rapizi de manasalut......cautati ramele dupa ploaia printre blocuri pe marginea aleelor si gardurilor,sa aveti o lanterna si sa fiti rapizi de mana cand incercati sa le prindeti.
03.09.201032.5KB
denumire ascipenser minima obisnuita 40-50cm; cea maxima 150-200cm (46-48kg); rar se pescuiesc inDenumire stiintifica: Ascipenser Nudiventris Dimensiune minima legala: INTERZIS pescuitul Lungimea obisnuita 40-50cm; cea maxima 150-200cm (46-48kg); rar se pescuiesc in Dunare exemplare de 60-80kg. Botul, scurt si conic, rotunjit la capat. Gura dreapta. Spatele cenusiu inchis cu nuante de cafeniu sau vanat; pe laturi ceva mai deschis; abdomenul alb. Specie de apa dulce, rar observata in mare. Prefera apele limpezi, hranindu-se aproape exclusiv cu crustacei si larve de insecte (rusalii, vetrite), care se dezvolta la 6-8 m adancime. Hiberneaza in Dunare, alaturi de cega, in gropi adanci si cu fund tare. Traieste pana la 30 de ani si chiar mai mult. Se reproduce din mai pana in iunie, femela depunand intre 200.000 si 1.000.000 de icre pe bancuri de nisip si pietris, la curent puternic. Se pescuieste in Dunare, Jiu, Olt Arges, iar primavara in partea inferioara a Prutului si Siretului.
01.04.20093.9KB

 
vad ca nimeni  nu mai baga ...spinu`n seama.dupa cate ne aduce, toanma nu ar trebui sa`l lasam deVad ca nimeni nu mai baga ...spinu`n seama.Dupa cate satisfactii ne aduce, toanma nu ar trebui sa`l lasam de izbeliste .Am primit cadou o ,,lingura"de la cineva de a fost in Anglia ,si ma surprins forma.Cred ca ar fi indicata pt. recuperare ,,dinti de fierastrau" dar nu stiu sigur. Asa ca apelez la cei mai ..cunoscatori ca mine sa-mi dea un sfat cu privire la ea.Am aratato si la cineva de are magazin de pescuit,iar la 2 zile a adus si el ,,n`este chinezarii " la fel ,da numai ca ereau nikelate. Va alatur poza si astept INDICATII !!! . :nod: :nod: baza cred k oscileaza iar aia mik se-nvarte. o recuperare liniara pa palierul dorit ,cu f. scurte stopari-fiind mai grea,cred k ar rezolva dilema. fir intins! :cool:
25.01.201027.5KB
... asociatia pescar club 21 - prietenii nostri...
20.02.201131.3KB
ieri am mers cateva ore sa incerc la incercat eu cu tot felul de rotative, linguri mici, twistere,Ieri am mers cateva ore sa incerc la stavilar...am incercat eu cu tot felul de rotative, linguri mici, twistere, voblere, macar am vazut cum se misca prin apa, si culmea pun o lingura de 20gr, arunc de cateva ori, si am atac in suprafata, cand colo in biban de 2 ori mai mare ca lingura, nu imi venea sa cred...
10.07.201081.7KB
focul ,, Focul
26.05.201034.8KB

 
la multi ani doamna sa fii sanatoasa si la punga :hi:  :hi:  :hi:

mai da' tu unde-mi umbli ?La multi ani doamna sa fii sanatoasa si la punga groasa!!!!!! :hi: :hi: :hi: Mai perucatule, da' tu unde-mi umbli ? ...ca-ti dadeam pupicii natur ... Asa ca ...
01.10.201010.9KB
o superba... partide de pescuit!O ciocanitoare superba...
11.01.201089.8KB
tub siliconic pt.plutele de rube sau pt. olivette in 5 marimi de la drennan super calitate. :nod:Tub siliconic pt.plutele de rube sau pt. olivette in 5 marimi diferite...Polemaster de la Drennan super calitate. :nod: :nod: :nod:
20.10.200829.8KB
... si-un partener de baza pentru pescuit la copca in iarna asta ! :hi: lipsa... si-un partener de baza pentru pescuit la copca in iarna asta ! :hi:
11.12.200918.3KB

 
... pescar hoinar - arges , , 18,19,20 iunie...
22.06.201035.3KB
poza 2 tarnavapoza 2
12.08.200936.5KB
siret lumina vine de la rasarit !Siret
22.02.201024.8KB
da am prins numa 2 craputzi. 4kg si 6.5 kg in rest absolut nicio miscare. erau niste pescarida am prins numa 2 craputzi. 4kg si 6.5 kg in rest absolut nicio miscare. Erau niste pescari banateni si la pluta culisanta ii ziceau labau si la fund ii zicea funda :rotfl: :rotfl: . Unu dintre ei face catre mine "la ce dati domnule? ii funda asta ma gandesc,nu?" :rotfl:
01.09.200851.3KB

 
... peisaje intalnite de pescari . ( non pescuit )...
09.01.201058.5KB
pe soseaua 2km.de cu inspre zimnicea pe stanga se afla o perdea de trestie.se face un drum pePe soseaua Alexandria-Zimnicea,la 2km.de intersectia cu comunaIzvoarele,coborand inspre zimnicea pe stanga se afla o perdea de trestie.Se face un drum pe marginea trestiei mergant tot pe stanga cam 400m se afla balta.lungimea acesteia este 2km,care e presarata cu locuri care mai de care.Singurul inconvenient al baltii,agatatura multa.dar si capturi pe masura.Ce se poate prinde ?Crap,caras,rosioara,lin salonta,STIUCA SI SALAU ..LA GREU !Balta este SALBATICA,fiind alimentata numai din izvoare proprii si ploi.Fiind in mislocul campului nu a fost stiuta de multi pescari.Pana acum 4 luni pescuitul a fost interzis,balta fiind concesionata,de ceva ani.acum sa dat drumul incepand cu sezonul de rapitor,Taxa este de 50 ron.,iar concesionarul vrea sa-si formeze pescarii prin metoda occidentala PRINS-ELIBERAT,dar nu stiu cat o tine la noi. =(
30.12.200953KB
partide de pescuit!Lebedele...
26.11.20108.7KB
desertul sahara! poze tunisia !Desertul Sahara!
07.08.200920.2KB

 
idem europa sub apeidem
20.06.201017.9KB
aspretele este o specie de peste din familia percidae, deci inrudit cu bibanul; ca infatisareASPRETELE Aspretele este o specie de peste din familia Percidae, deci inrudit cu bibanul; ca infatisare insa seamana mai degraba cu un guvid sau cu o zglavoaca. Aceasta specie a fost descoperita si descrisa stiintific īn 1957, cand un student la biologie, originar de pe valea Valsanului (judetul Arges) si-a amintit de un soi de peste pe care il prindea īn copilarie, si pe care nu il putea recunoaste in literatura de specialitate. Pestele acesta, pe care localnicii de pe valea Valsanului il numeau "asprete" (dupa solzii sai aspri), "popete" sau "sorete", s-a dovedit a fi reprezentantul unui gen si a unei specii cu desavarsire noi pentru stiinta. Aspretele a facut indata obiectul unor studii amanuntite; el a fost gasit pe portiuni din raurile Valsan, Arges si Raul Doamnei. Este o specie endemica pe teritoriul Romaniei (endemic insemnand ca nu mai traieste nicaieri altundeva), iar arealul ei este foarte restrans, fiind limitat la cele trei rauri amintite, ceea ce este foarte putin fata de majoritatea speciilor de pesti. Mediul de viata al aspretelui este reprezentat de portiunea de deal-munte a celor trei rauri; specia nu urca prea sus pe cursurile de apa, fiindca nu suporta apa foarte rece. Aspretele duce o viata ascunsa; ziua sta sub pietre in curentul apei, iar noaptea iese dupa hrana, care este reprezentata in principal de larve de insecte, mai cu seama efemere (rusalii). Masculii de asprete isi delimiteaza cate un teritoriu din care alunga alti masculi "rivali". Perioada de reproducere este in mai-iunie; atunci la cele doua sexe apar pe solzi si pe cap niste umflaturi albe in forma unor "butoni" sau "nasturei", care la masculi sunt mult mai mari ca la femele (aceasta fiind si singura deosebire de aspect īntre cele doua sexe). Femelele depun icrele pe pietre in curent. Puietii ating maturitatea sexuala la varsta de 2 ani; longevitatea speciei este probabil īn jur de 10 ani. Aspretele nu a constituit niciodata obiectul special al pescuitului īn regiune, fiind mic si niciodata abundent. Cu toate acestea localnicii mai prindeau ocazional si aspreti. Specia a ajuns in grav pericol de disparitie nu datorita pescuitului, ci din pricina amenajarilor hidroenergetice care au modificat ireversibil habitatul speciei, si datorita poluarii. Constructia barajului de la Vidraru a distrus habitatul aspretelui in Arges, de unde pestele a disparut; poluarea rezultata din industria extractiva a facut ca specia sa dispara si din Raul Doamnei, unde de altfel efectivele sale au fost cele mai mici (se cunoaste o singura semnalare din acest rau). Pe raul Valsan, singurul unde aspretele mai supravietuieste, a fost de asemenea construita o hidrocentrala, in amonte de arealul aspretelui; insa, prin variatiile mari ale debitului raului, ca si prin spalarile care tulbura apa, si aceasta amenajare ameninta grav specia si a dus la scaderea catastrofala a efectivelor sale. Aspretele mai este amenintat si de exploatarea balastului si pietrelor de rau din Valsan, activitate care distruge habitatul sau, si de poluarea menajera, care este deocamdata redusa dar exista pericolul ca ea sa se accentueze. In prezent efectivele speciei sunt extrem de mici, probabil cateva zeci de exemplare. Pentru salvarea speciei s-au luat masuri de urgenta, inclusiv declararea vaii Valsanului rezervatie cu regim special, interzicerea pescuitului aspretelui, reducerea poluarii menajere etc; sprijinul pentru aceste actiuni vine si dintr-un proiect LIFE finantat de Uniunea Europeana. Articol preluat copy-paste.
30.10.200922.3KB
doamna il trage in poza: concurs cu premiiDoamna il trage in poza:
13.12.200938.6KB
o parte din bagajele noastre ! :nebun: plecare la branisca !O parte din bagajele noastre ! :nebun:
20.08.200929.6KB

 
ca sa poti in tara asta sa petreci doua , trei zile in natura , sa te poti bucura de verdeata si deCa sa poti in tara asta sa petreci doua , trei zile in natura , sa te poti bucura de verdeata si de frumusetea lucrurilor trebuie intai si intai ............ sa strangi in urma handicapatilor inculti pentru care orice gratar de Duminica se constituie intr-o alta ocazie de a imprastia cu PET-uri si gunoaie :
20.06.201074.6KB
poza avertizori se vinde !!!poza avertizori
23.02.201125.8KB
ma jur ca am s-o ti-o fac cadou la prima iesire  taticule ! uite , ti-am pregatit si eu un cadou pt Ma jur ca am s-o pastrez.... ti-o fac cadou la prima iesire :rotfl: Mersi taticule ! Uite , ti-am pregatit si eu un cadou pt prima intalnire ! Asta , asaaaa , sa nu ma futizezi toata ziua cu ..... ,, Da , mah , s-aprind si eu !" Mersi !! :hi: Ptr asa ceva :uimit: o sa am nevoie.....
31.03.201042KB
in vitezei excesive mi-a intrat o musca in radiator la bicicleta (mareste poza) valy ,  si nu numaiin coborire,datorita vitezei excesive mi-a intrat o musca in radiator la bicicleta (mareste poza)
30.12.200946.1KB

 
sa le traiasca si sa-ti traiasca didele !!! acum esti bunic , ai trecut in alta etapa , una frumoasaSa le traiasca si sa-ti traiasca Didele !!! Acum esti bunic , ai trecut in alta etapa , una frumoasa ! Sa te bucuri ca ai o familie implinita ! Multa sanatate micutei!
06.05.20104.9KB
:nebun: partida de pescuit lasau 06/12/2009:nebun:
07.07.200932.4KB
... lumina vine de la rasarit !...
21.02.201024.9KB
ochelari  pentru si preturi mult mai bune costa aproape dublu. ce ne-am maiOchelari pentru pescuit...obisnuiti si polarizanti.Sunt preturi mult mai bune acum...vara costa aproape dublu.
19.01.200923.1KB
InapoiInainte