Modigliani
Moderator
Din: Atlantida
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 8751
|
|
Peste de apa dulce, se gaseste in toata Europa, exceptand Pensinsula Iberica, Grecia, Albania si o parte din Serbia. Il gasim chiar si in zone alpine, la cca. 1500 m altitudine. La noi in tara, densitatea cea mai mare o prezinta baltile de revarsare ale Dunarii, precum si in Delta. Se gaseste si in crescatorii. Are un corp alungit, turtit usor lateral, cu cap lunguiet si bot ca de rata. Lungimea medie este de 40-60 cm si greutatea de 1-4 kg. Poate atinge insa si 1,5-1,8 m si aprox. 20 kg.
Se gaseste in special in zone bogate de vegetatie.
Gura este captusita cu dinti inclinati spre interior, care ajuta la muscarea si prinderea prazii. Este un rapitor mancacios, ataca tot ce misca in apa si i se pare comestibil. Multi piscicultori din Europa o folosesc ca sanitar de ape dulci in crescatorii de crap, unde ataca exemplare bolnave sau moarte. Poate fi ademenita usor si momita cu orice peste, inclusiv cu momeli artificiale. Avand gura cu colti si numeroase siruri de dinti in cerul gurii este necesar utilizarea cascatorului sau a clestilor speciali pentru scoaterea carligului. Dentitia se schimba periodic, aceasta perioada nefiind favorabila pescuitului stiucii, deoarece nu are pofta de mancare. Vazul este foarte dezvoltat, cu vizibilitate atat in fata, cat si pe lateral, folosit in timpul zilei. Noaptea se foloseste de perceptiile vibratiilor liniei mediene pentru a gasi bancurile de pesti. De asemenea, are si auzul foarte dezvoltat.
Important:
-are o culoare mimetica perfecta; -este un peste suspicios si prudent; -are un organism foarte rezistent la durere, continuand atacul chiar daca a scapat o data din ancora nalucii; -pescarul trebuie sa fie camuflat pentru a nu o alunga; -este lacoma si mereu flamanda; -are o constructie foarte elastica si se recomanda folosirea minciogului pentru a o scoate din apa. -Momeala folosita: puiet de peste pasnic – caracuda, caras, oblet, ciortanica, rosioara, pui de clean – dar si pui de pasari, broscute, soareci sau serpi. Mananca si masculi tineri ai propriei specii. Nu mesteca prada, o inghite. Poate ataca si cand are deja o victima in gura. -Puietul migreaza in carduri iar exemplarele batrane sunt sedentare, se ascund in adanc, printre radacini de copac, obstacole de orice fel scufundate in mal.
Primavara o gasim in locurile de reproducere a carasului, babustei etc., spre sfarsitul anotimpului gasindu-se la adanc, iara vara trebuie cautata in larg, in zone unde curentii sunt slabi, apele curate si oxigenate. Toamna se apropie de mal pentru cautarea hranei. In aceasta perioada o gasim la 1-1,5 m, dar si in zone mai putin adanci, 30-50 cm, dar unde nu se vede fundul. Se observa dupa cercurile facute pe apa si dupa pestisorii care sar afara, in urma miscarii si plescaitului, precum si dupa atacul la suprafata. Iarna se poate pescui la copca, stiuca retragandu-se in gropi in cautare de hrana. Pescuitul stiucii si momelile folosite: La momeala vie sunt indicate carligele simple nr. 1 – 1/0. La pluta se va avea in vedere ca aceasta sa aiba gramajul corelat cu greutatea pestisorului, pentru a nu se scufunda. In pescuitul la fund se poate folosi si buldo (pe langa liniile clasice) mentinand momeala vie la diferite adancimi, umpland cu apa sau golind flotorul, dupa caz. Se necesita scule si monturi speciale, obligatoriu struna metalica sau firele rezistente la muscatura. Lungimea minima admisa a stiucii ce poate fi retinuta dupa capturare este de 40 cm
....................
articol preluat copy/paste
|
|