relu911
Membru activ
 Inregistrat: acum 14 ani
Postari: 30
|
|
Urmare -Vederea la pesti
*** Culorile intense si stralucitoare
În cazul speciilor cu hranire oportunista (exp. Stiuca, Pastravul, Somonul, etc.), cercetarile au aratat ca:
„artificialele” intens colorate, stralucitoare sau fluorescente, care contrasteaza puternic in raport cu fundalul pot fi dosebit de atractive.
Sa nu uitam insa ca in cazul pastravului (care are un mod de hranire f. selectiv), dar si in cazul majoritatii rapitorilor, culoarea este doar unul din cei 4 stimuli de baza care declanseaza „atacul” (ceilalti 3 fiind marimea, forma si „comportamentul”).
*** Culorile negru, auriu si argintiu
Culoarea neagra este bine perceputa datorita conturului clar in raport cu fundalul, in timp ce auriul sau argintiul reflecta puternic lumina =>la adancimi mai mari de 5m, unde cantitatea de lumina disponibila scade brusc artificialele puternic reflectante devin mai eficiente, capacitatea de diferentiere a culorilor fiind mult diminuata.
Pt. comparatie, in cazul omului cand cantitatea de lumina este mai mica de 1 lux (echivalentul unei nopti instelate, fara luna) toate culorile sunt percepute ca diferite nuante de gri.
*** Culorile fluorescente
Culorile fluorescente (nu exista in natura, fiind artificial create) maresc vizibilitatea, respectiv distanta pana la care sunt vizibile.
Se considera fluorescente acele culori care devin stralucitoare cand sunt expuse la lumina cu
lungimi de unda mai scurte.
De exp. culoarea galben fluorescent, apare ca si galben stralucitor cand este expusa la lumina albastra, verde sau ultravioleta (UV).
In schimb, la lumina rosie, fluorescenţa dispare.
Datorita acestei proprietati particulare, artificialele colorate cu culori fluorescente isi schimba in mai mica masura culoarea, cand sunt „purtate” in ape adanci.
Deoarece lumina ultravioleta este mai abundenta dimineata, seara si in zilele noroase (mohorate) => artificialele fluorescente sunt mai vizibile si “prinzatoare” in aceste zile. In contrast, in zilele puternic insorite efectul lor scade, iar in absenta luminii fluorescenta nu se manifesta.
Fiind demonstrat ca culorile fluorescentele sunt vizibile de la distante mai mari decat culorile naturale => artificialele fluorescente sunt mai atractante, avand “lungime de unda” mai mica decat culorile naturale din apa.
De exp. Intr-o apa verzuie, culorile fluorescente cele mai stralucitoare vor fi: verde sau “chartreuse” (verde-galbui).
Sa nu uitam insa ca oricat de „minunate” ar fi culorile fluorescente, majoritatea artificialelor astfel colorate vor fi putin eficiente, in cazul rapitorilor puternic specializati pe un anumit tip de prada, deoarece este putin probabil ca prada naturala sa posede culori asemanatoare.
*** Cat de precis pot diferentia pestii nuantele aceleasi culori ?
Experientele axate pe hranire, au demonstrat urmatoarele:
Pastravii
1 – pot face diferenta intre 4-5 nuante ale aceleiasi culori, dar numai in gama de la palid la intunecat;
2 – pot face, de exemplu, diferenta intre maro si masliniu;
3 – vad si in domeniul ultraviolet, deci pot vedea si culori invizibile omului;
4 -- nu deosebesc nuantele apropiate ale nici unei culori.
Din p.d.v. al comportamentului de hranire, aceasta slaba capacitate de diferentiere intre nuante foarte apropiate este explicabila:
•elementele de hrana difera intr-o gama foarte larga de culori si nuante;
•in cazul hranirii pe criterii cromatice foarte selective, o parte a hranei s-ar pierde.
S-a constatat de asemenea ca artificialele mai intens colorate decat modelul natural sunt deseori mai atractive.
O explicatie ar fi ca insectele vizate de pastrav pot fi multicolore, iar una din culori poate avea efect dominant.
Bibanii
1 – cornea lor filtreaza „culoarea albastra”, in retina lor fiind receptori doar pt. culorile verde si rosu; totusi ei percep si culoarea albastra in urma stimularii diferentiate a celor doi receptori existenti.
2 – culoarea rosie este bine perceputa, vederea ei fiind conditionata insa de anumiti factori, printre care fundalul are un rol insemnat. Descoperirea pigmentului retinian porfiropsina, explica de fapt capacitate a lor crescuta de a vedea in domeniul infra-rosu, comparativ cu alti pesti.
3 -- s-a demonstrat de asemenea vederea buna a acestor pesti in apele tulburi, doar salaul depasindu-i din acest p.d.v.; acest fapt le confera un avantaj fata de „speciile prada” caracterizate prin miopie, mai ales in perioadele cu lumina rosiatica din zori, din amurg si in situatiile de „apa colorata”, conditii in care bibanii vaneaza in modul cel mai activ. Folosirea mai mult a vederii, comparativ cu alte simturi, explica si de ce bibanii vaneaza foarte rar dupa lasarea intunericului.
Alte specii
Literatura stiintifica, din pacate, este foarte saraca in date referitoarea la tema noastra (perceperea culorilor) si desi m-am straduit, nu am putut realiza o selectie pe specii de pesti, cu informatii certificate stiintific.
Ca idei generale voi aminti urmatoarele concluzii, cu cea mai larga recunoastere:
•in cazul pestilor „pasnici” idea generala este ca au o vedere cromatica, de regula slab dezvoltata. Aceasta caracteristica a lor este cu atat mai accentuata cu cat sunt mai adaptate la viata in apele adanci, unde mirosul, gustul, perceperea stimulilor chimici, etc. sunt simturile cele mai dezvoltate si „avantajoase” din p.d.v. al hranirii.
•in cazul pestilor rapitori, vederea este de regula bine dezvoltata, cu exceptia speciilor „de apa adanca” (somnul de exp.). Deoarece traiesc in medii de regula slab luminate, iar unele specii vaneaza mai ales dimineata, seara sau noaptea, vederea cromatica are rol secundar. Prin urmare aceasta capacitate alor a fost putin cercetata.
•producatorii de „artificiale” se intrec insa in ofertarea modelelor multicolore, prezentate ca „minuni ale eficientei” desi numerosi cercetatori afirma ca ele sunt colorate mai mult pt. „ochiul si placerea pescarilor”.
Deoarece pestii rapitori „nu au dat o declaratie clarificatoare in acest sens”, va propun site-ul de mai jos, unde puteti alege diversele artificiale in functie de speciile de pesti pe care vreti sa-i prindeti.
*** Efectul de atractie – respingere al culorilor
Capacitatea unor culori de a atrage sau de a respinge pestii de interes sportiv, a preocupat deopotriva pescarii si cercetatorii. Inexistenta unor raspunsuri general valabile i-a determinat pe cei din urma sa experimenteze:
•in cazul Ghidrinului (Gasterosteus aculeatus) de exp., in perioada de reproducere, cand masculii au zona abdominala colorata in rosu stralucitor, acestia devien foarte agresivi la vederea pestilor artificiali cu abdomenul rosu stralucitor, in timp ce artificialele cu abdomenul umflat (asemanatoare femelelor cu icre) sunt foarte atractive
Mai mult, orice forma colorata in rosu, deplasata in fata acvariului, declanseaza agresivitatea.
•s-a constatat de asemenea ca majoritatea pestilor de interes sportiv-recreativ isi detecteaza prada pe baza contrastului dintre artificiala si diferitele culori ale fundalului. Gradul de perceptie al contrastului (inclusiv reactia) difera insa functie de: perioada din zi, tipul substratului, transparenta apei, starea vremii (cer noros sau senin) si chiar de perioada anului.
*** Lumina polarizata
Cercetari recente au demonstrat ca numerosi pesti au capacitatea de a percepe si lumina polarizata. Omul nu are aceasta capacitate, dar o poate compensa prin folosirea ochelarilor polarizanti. Acestia blocheaza undele luminoase orizontale, reflectate de suprafata apei, lasand cale libera doar undelor reflectate in plan vertical => diminuarea efectului de „stralucire a apei” atat de obositoare ochiului, in zilele insorite.
Desi nu se cunosc inca toate avantajele perceperii luminii polarizate de catre pesti, unele pot fi deduse:
1 -- ajuta la orientare, in timpul migratiilor;
2 – contribuie la mentinerea lor in carduri compacte, cu indivizii apartinatori aceleiasi specii;
3 – intrucat lumina reflectata de suprafata apei dar si de solzii pestilor este polarizata => pestii capabili de vedere polarizata au un avantaj suplimentar in detectarea prazii;
4 – vederea polarizata mareste contrastul dintre o prada aproape transparenta si fundal, facand-o mai vizibila;
5 – stiind ca in zori si in amurg cantitatea de lumina polarizata este mai mare, se poate explica de ce unii rapitori se hranesc mult mai agresiv in aceste perioade ale zilei;
Cercetarile prof. Hill (Oklahoma State University) au dus la inventarea „selectorului de culori”.
Cu ajutorul lui pescarii pot sa aleaga culoarea optima a artificialei, prin imersarea selectorului la adancimea la care se va pescui, urmata de citirea codului culorii dominante la respectiva adancime.
Desi aparatul s-a dovedit eficient, prea putini pescari sportivi apeleaza la el, fie din cauza costului fie din dorinta de a nu „tehniciza” excesiv o pasiune plina de suspans.
Din prezenta „vorbire” pot fi concluzionate urmatoarele reguli, utile pescarilor sportivi:
1. se va avea in vedere ce culori ale artificialei vor fi cele mai vizibile la adancimea la care vom pescui; de exp.
daca rosul este prima culoare absorbita, iar albastrul ultima => o artificiala albastra va fi mai vizibila in cazul unui pescuit la adancime.
2. la alegerea unei „muste artificiale umede” colorate, vom alege modelul cu culorile cele mai apropiate cu ale originalului scufundat in apa (la adancimea la care pescuim) si nu cu aspectul originalului in aer. Iata de ce deseori, doua artificiale colorate diferit sunt la fel de „prinzatoare”; la aceasi adancime culorile lor sunt percepute ca fiind identice.
3. se considera ca negrul este culoarea cea mai vizibila, in majoritatea conditiilor.
4. numerosi pesti urmaresc prada privind din adanc catre suprafata apei, deci intampina dificultati in decelarea culorilor; in aceasta situatie contrastul in raport cu fundalul de suprafata devine mai important.
Prin urmare o silueta neagra (chiar si pe fundalul cerului instelat) va asigura contrastul maxim, deci probabilitatea maxima de declansare a atacului.
5. daca artificiala are doua sau mai multe culori, cele inchise trebuie sa fie dominante in raport cu culorile deschise; aceasta combinatie genereaza in fapt cel mai bun contrast.
6. in cazul artificialelor „purtate” in apa adanca, miscarea, zgomotul si vibratiile devin deseori mai importante decat culorile.
7. in apa tulbure se va urmarii cresterea contrastului, respectiv descresterea lui in apa limpede;
8. in conditii de vizibilitate redusa la fel de important este si „profilul de contur” culorile negru si rosu fiind cele mai recomandate in acest caz.
9. in cazul pestilor cu vedere polarizata, se recomanda includerea in unele artificiale a materialelor care reflecta lumina polarizata (blana ursului polar,solzii si paietele din materiale artificiale, etc.).
10. in apa tulbure, artificiala va include culorile oranj, verde, „chartreuse” si negru pt. contrast.
In cazul unei linguri „reflectante” argintiul va fi mai „prinzator” decat culorile aramiu, galbiu sau auriu. Pt. stiuca sau pastrav, lingura va include auriu, negru si argintiu, iar „artificialele moi” vor fi colorate dominant in: fumuriu, maro sau galben-rozaliu, cu adaos de oranj, verde si aramiu.
11. in apa maloasa, deci in conditii de lumina putina, artificiala va include culorile negru, argintiu si rosu.
12. intr-o apa foarte limpede (artificiala vizibila la 5m adancime), tinand cont de modificarea calitatii luminii functie de perioada zilei, culorile „prinzatore” vor fi:
• in zori – albastru, purpuriu sau negru in combinatie cu argintiu;
• inainte de masa – verde, cu rosu, galben sau oranj pt. contrast; pe masura ce soarele devine tot mai stralucitor – vom trece la culori mai neutre – maro sau gri, cu „pete” de culori stralucitoare precum roz fluorescent sau„chartreuse”, stiind ca in aceste conditii, o artificiala prea colorata va declansa reactii negative din partea pestilor;
• la apusul soarelui – rosu si oranj.
13. in cazul pescuitului de noapte, hotaratoare va fi lumina lunii:
• luna plina – artificiala va fi neagra cu multe zone stralucitoare; „plasticele moi” vor fi negre, maslinii, fumurii sau albastre, cu zone de argintiu stralucitor.
• luna plina, partial innorata – culoarea „chartreuse” perlat va fi mai prinzatoare decat orice alta culoare.
• noapte fara luna – maro intunecat sau negru; s-a demonstrat ca in astfel de conditii pestii devin mai „dezinhibati” hranindu-se si in ape mai putin adanci, respectiv mai aproape de mal (atentie deci la zgomote !!).
*** In final
Dupa cum am vazut, lumina si culorile pot complica binisor viata pescarului sportiv.
Dar sa nu uitam ce urmarim de fapt: sa avem „artificiale” cat mai asemanatoare cu prada pestilor vizati, adica cat mai„prinzatoare”.
Spre norocul nostru, pestii nu sunt „foarte destepti” si ei ataca prada in mod instinctiv, impulsionati de unul sau mai multi stimuli, care includ: miscarea, forma, sunetul, contrastul, mirosul, culoarea, aspectul si multe altele necunoscute noua.
Cand o „artificiala grozava” include mare parte dintre acesti stimuli, mai avem de infruntat si alte variabile: starea vremii, perioada din zi in care pescuim, nivelul apei, prezenta altor pesti sau pescari (!!??) => o “complicata aventura” in care culorile pot fi importante, cu conditia ca pestii vizati sa fie acolo si sa vada - observe respectivele culori!!!
*** In finalul finalului, sa presupunem ca ne-am insusit cele prezentate aici si manati de curiozitate am mai cautat si ne-am documentat serios si din alte surse => am devenit adversari mai de temut in raport cu pestii pe care-i urmarim, deci AVANTAJ PESCAR !!!
Daca acest avantaj se reflecta in “capturi mai numeroase si mareţe” sa ne amintim ca mai exista si “fair play” si pescuit in sistem C&R.
Altfel vom reusi trista performanta de a ne lasa singuri fara obiectul pasiunii noastre, adica
acel minunat partener de pescuit (PESTELE), din apele naturale.
(Informatii preluate din postarea colegului pescar Burian Petru .)
Am dat peste acest articol cu ceva timp in urma si avand-ul salvat m-am gandit ca ar putea ajuta pe cineva care are nevoie de mai multe informatii in alegerea culorilor echipamentului folosit la pescuit.
Spun echipament pentru ca am vazut din propria experienta ca in cazul malurilor abrupte,cu prag mare in imediata apropiere a locului de pescuit conteaza inclusiv culoarea hainelor purtate, ca sa nu mai spun de elemente noi pe fundalul pe care pestii il stiu-deci nu cort sau masina parcata in zona de ,,vedere'' a pestilor.
Cred ca si colegul ,,flavius angling" a adunat informatiile cam din aceeasi sursa, numai ca a avut rabdarea sa le sintetizeze,eu recunosc ca doar le-am copiat din alta sursa si initial le-am postat in alta parte a forumului ca raspuns la o intrebare adresata culorii firului folosit,apoi sub indrumarea moderatorului au ajuns exact unde le este locul.
Trebuiesc vazute nu ca o repetare a celor spuse de ,,flavius angling" ci ca o intarire a spuselor lui.
In speranta ca am putut fi de ajutor,va doresc :
FIR INTINS.
_______________________________________
Fishing is much more than fish. It is the great occasion when we may return to the fine simplicity of our forefathers. "Herbert Hoover"
|
|
solzii si paietele din materiale artificiale, etc.).
