|
dadylures
MEMBRU DE ONOARE
Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
|
|
observatzia este pertinenta.
Raspunsul este foarte complex.
Exista ani secetosi, exista ani ploiosi, exista ierni geroase, exista ierni calde... toate au influentza in sensul semnalat de tine. Aparent este un nonsens. Exista o interdependentza in arealul natural in echilibrul dintre specii. Absolut tot echilibrul este comandat de factorul hrana, in primul rand, rezistenta la agentzii externi care afecteaza existentza speciei respectve, adaptarea speciei la noile conditzii care apar, si altele.
La baza teoriei ca factor principal ramane hrana.
Daca iarna respectiva a fost una geroasa, s-ar putea ca foarte mari rezerve de material genetic al unor anume insecte sa fie afectat. Astfel populatzia de efemeride, sa presupunem, a fost decimata si ca rezultat pestii care in mediul lor alpin, nu au mai avut aceasta insecta ca baza de hrana, si-au redus numarul. Apropo de acest lucru, o data cand hrana de baza a unei specii se inputzineaza, se inputzineaza si numarul progeniturilor speciei respective. Este un sistem autoreglabil, lasat de Dumnezeu... Spre exemplu, intr-un rau ses, avem populatzie de scobar si de clean deopotriva, si altele. Ma refer la cele doua specii. Cleanul, se hraneste in acest areal predilect cu crustaceii pe care sii procura din apa din zona bolovanoasa... acesti crustacei, se hranesc la randul lor cu o anume alga care se dezvolta numai pe piatra...scobarul, care se gaseste in acelasi areal, se hraneste predilect cu aceiasi alga care se dezvolta pe aceiasi bolovani unde traiesc si crustaceii care creaza baza de hrana a cleanului.
Oare ce se va intampla cu arealul respectiv? Normal, scobarul va prelua controlul arealului respectiv, cleanul fiind intr-o scadere vizibila o perioada de timp, perioada in care va trebuii sa se adapteze noilor conditzii si sa-si procure proteina prin alte mijloace. Astfel cleanul poate devenii consumatorul puietului de scobar... devine mai rapitor, mai vorace si mai mare si mai puternic. Este o relatzie intre cantitatea de proteina acumulata intr-un timp si cu ce consum energetic. Astfel, populatzia de clean se va marii in anul ce va venii, in detrimentul populatziei scobarului, care in urmatorul an, va avea un numa mai mic de progenituri, va fi mai slab reprezentat si gonit din zonele bolovanoase de unde isi procura harana de catre clean.
In aceasta situatzie, scobarul ramanand la partea inferioara a zonei dominata de cleni, fa fi lipsit de posibilitatea de a se mai hranii cu alga preferata. Astfel scobarii vor face incursiuni nocturne pt a se hranii, dar hrana nu va fi indestulatoare pt a cumula suficienta proteina.
Astfel scobarul va cauta alta sursa proteica care sa-i dea puterea de a rezista si asi asigura reproducerea. In perioada cand cleanul se va reproduce, scobarul se va hranii cu icrele cleanului. Astfel aceasta adaptare la noile conditzii de viatza ale scobarului, va solutziona problema lui din diua puncte de vedere. Unu, cva capata suficienta proteina ca sa-i asigure o dezvoltare puternica, si astfel la viitoarea reproducere vom avea in apa exemplare bine dezvoltate sanatoase si puternice, care vor depune o mare cantitate de icre, si in acelasi timp, consumand icrele cleanului, numarul progeniturilor cleanului se va reduce simtzitor. Astfel in anii care vor venii se vor intalnii alternantze ale celor doua specii..
Acum se pot face observatzi deosebit de interesante si de laborioase asupra multor factori care se gasesc in mediul acvatic si care influentzeaza existenta acestor pesti.
Nu am vorbit de influentza omului. De la pescuit intensiv cu unditza, la plasuit, sau la interventzia omului in agricultura prin amendarea solului cu totfelul de ingrasaminte chimice care ajunse in apa modifica biotopul natural, la stropirea culturilor su chimicale care omoara anume insecte, la devierea apelor in lucrari hidrotehnice, schimbarea conditziilor de apa, din ape curgatoare in ape de baraj, etc...toate aceste schimbari pe care noi nu suntem pregatitzi sa le constatam, fac diferentza si astfel apar modificari permanente in compozitzia arealului natural...
|
|
