FORUM PESCUITUL - Pescar Hoinar prin Romania
Forumul pescarilor din Romania . Iti plac pestii , pescuitul , iesirile in natura ? Aici este locul tau de pe internet....Tehnici de pescuit , nade si momeli pentru pesti , scule de pescuit , barci pentru pescari , specii de pesti , discutii despre pescuit , aici le gasesti . Informatii despre balti , pesti rapitori, Delta Dunarii , pescuit pe Dunare , solunar, salau , crap , caras , stiuca , biban, voblere , twistere , lansete si mulinete pentru pescari, magazin de pescuit , retete , bors de peste , peste la gratar , peste la cuptor , plachie de peste....Pentru toti pescarii din Romania....FIR INTINS !
Lista Forumurilor Pe Tematici
FORUM PESCUITUL - Pescar Hoinar prin Romania | Reguli | Inregistrare | Login

POZE FORUM PESCUITUL - PESCAR HOINAR PRIN ROMANIA

Nu sunteti logat.
Nou pe simpatie:
Manuela25 Profile
Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
25 - 62 ani
FORUM PESCUITUL - Pescar Hoinar prin Romania / NOTIUNI DE BAZA IN PESCUIT / notiuni de baza in pescuitul sportiv  
Autor
Mesaj Pagini: 1
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
VARGA= Nu are rost sa dau definitia in sistem" structura omogena care formeaza un corp de egala rezistenta...etc"
Toata lumea stie ce inseamna varga. Ceea ce trebuie mentzionat ca notiune de baza este faptul ca vergile pot fi:
- vergi fixe
- vergi cu inele
Vergile FIXE:Sunt vergile cu care se pescuieste cu firul legat direct de varful vergii.  Sunt constructzii in variantele:
   - mufabile
   - telescopice
   - combinate.
MUFABILE. Aici avem doua variante 
1-  Varianta arhaica, cand vergile se confectionau din diverse forme ale bambusului, apoi din bambus cu varf de fibra de sticla apoi din fibra de sticla integral, apoi din grafit si in ultima faza carbon. Dupa cum spuneam discutam despre vergi fixe mufabile.
2- varianta moderna- roubaisienne (romaneste rubeziana). Ceea ce este o varianta a vergii arhaice mufabila total modernizata.
Daca vergile arhaice se gaseau in cel mai fericit caz in constructii din 3 elemente, rubezienele au un numar de elemete cu mult mai mare,  functie de lungime vergii. Lungimea cea mai mare se uzeaza in Anglia si este de 16m. De regula lungimea medie activa a elementului, este de 1,5m. Cea mai uzitata lungime in restul Europei este de 13- 14,5m.
TELESCOPICE- Constructiv, aici avem o singura varianata si anume, cea care cred ca este cel mai des folosita,  varga clasica  telescopica fixa. Ca si material, cele mai intilnite vergi fixe ereau in trecut cele din fibra de sticla, momentan vergile telescopice de carbon detinand ponderea.
Ca si particularitate a utilizarii lor, putem avea vergi telescopice fixe destinate pescuitului de viteza. In general aceste vergi se utilizeaza in pescuitul pestilor de talie mica mai rar medie. Vergile aflate in aceasta categorie se construesc de regula in seturi care incep in cele mai miticuloase seturi, cu lungimea de 1m si se continua in diverse scari de multiplii fie din 10 in 10 cm fie din 25 in 25 cm fie din 50 in 50cm, pina la lungimea de 4,5 max 5 m.
  Alta particularitate este a vergilor telescopice fixe destinate pescuitul pestilor de talie medie si mare. Aceste vergi se construiesc si ele tot in seturi, numai ca scara constructiva este din metru in metru. Lungimile maxime care s-au fabricat in trecut treceau de 12m. In prezent se fabrica cele mai lungi in varianta cea mai des utilizata, de 11m.
COMBINATE. Aici intalnim constructii de vergi ceva mai ciudate. Vergi construite in regim special. Aceste vergi sunt combinatia dintre rubeziene si vergile fixe.
Sunt vergi cu mare capacitate de adaptabilitate la conditiile de pescuit.
  CA NOTIUNE DE BAZA legata de aceste tipuri de vergi putem diferentia doua caracteristici care fac ca aceste vergi sa difere intre ele:
-actiunea
  -puterea
ACTIUNEA vergilor poate fi categorisita:
-actiune de varf, sau vergi rapide. Aceste vergi sunt destinate pescuitului pestilor de talie mica, rar medie. Sunt vergi care sub actiunea unei forte aplicata pe varful verii, acestea se inconvoaie vizibil pe treimea superioara din lungimea vergii. Cu cat incovoierea se produce pe o lungime mai mica de cat treimea superioara, cu atat varga e mai rapida.
- actiune semiparabolica. Se intalneste la vergle care sub actiunea aplicata pe varf, acestea se indoaie din sectiunea celei de-a doua treime din lungimea vergii. Aceste vergi sunt destinate pescuitului pestilor de talie medie si mare.
- actiunea parabolica. Se intailneste la vergile care la aplicarea unei forte pe varf, acestea se indoaie mai in jos de sectiunea ultimei treimi dinspre baza vergii. Aceste vergi sunt destinate pescuitului pestilor de talie mare.
PUTEREA vergilor se concretizeaza prin greutatea pe care o varga e capabila sa o arunce fara ca lansarea acesteia sa prejudicieze starea de normalitate a vergii.
Ca si notiune de baza care cred ca ar fi bine sa o expun este puterea minima si puterea maxima. De multe ori vedem pe anume vergi la putere inscriptionate doua valori. Una minima si alta maxima.
Multi ar spune ca la ce mai trebuie specificata greutatea minima, ca oricum este sub valoarea celei maxime si in concluzie varga rezista fara probleme.
COMPLET FALS. Deoarece aruncarea unor monturi cu greutate sub greutatea minima, ar duce la suprasolicitarea vergii pt a putea lansa acea mica greutate. Suprasolicitarea poate rupe varga. In aceasta situatzie tendinta pescarului este de a reusii sa produca o incarcare cu sarcina mare intr-un timp foarte scurt astfel ca descarcarea intempestiva sa fie capabila sa lanseze linia la distantza dorita. Aceasta incarcare se poate denumii soc dinamic...vergile cedeaza usoar cand sunt supuse unor astfel de solicitari.
Facand corelarea intre putere si actiune putem sa avem o imagine despre constructia vergii respective.
Cu cat varga are puteri mai mici si actiune mai de varf, cu ata varga e construita din materiale cu modul de elasticitate mai mic. Ce inseamna asta? inseamna ca avem o varga din carbon, o varga rigida, destinada pescuitului pestilor de taie mica.
Cu cat puterile cresc  si actiunea vergii este mai inspre cotor, materialele compozite din care varga e confectionata au un modul de elasticitate mai ridicat, dei mai elastice, caracteristicile acestor vergi mergind spre cele ale fibrei de sticla. Adica avem o varga mai moale.
Ce ar trebuii retinut de aici? Cred ca cel mai important lucru este acela ca cel ce va fi pus in situatia in care sa aleaga o varga, va trebuii sa tina cont de cele spuse pina acum si ca sa fie mai pe intelesul fiecaruia...
vergile cu cat sunt mai subtiri in talon(talon- este diametrul de baza al ultimului tronson), adica in diametru, cu cat sunt mai rigide si cu actiune mai de varf cu ata acestea sunt mai usoare, mai placute pescuitului, mai senzitive dar...se rup mai usor.
Constructorii de carboane in acceptiune moderna denumesc rigiditatea vergilor prin expresia modul. Ce este modulul, acest modul se refera la cantitatea de forta in kgf care trebuie sa fie aplicata unui metru de tronson pt. ca acesta sa suporte o indoire marterializata ca sageata de deformare. Asta inseamna ca cu cat modulul este mai mare cu atat tronsonul se deformeaza la aplicarea unei forte mai mari. Adica cu cat modulul este mai mare cu atat tronsonul e mai rigid. De regula acest lucru se gaseste inscriptionat pe vergile rubeziene.
Daca pescarul doreste sa pescuiasaca pesti de talie mai mare, se va orienta spre o varga care sa aiba o indoire mai ampla, mai elastica care va avea capacitatea de incarcare si inmagazinare a energiei pe o durata mai mare de timp. Aceste vergi sunt construite in variante de materiale compozite mai grele dar au o rezistenta sporita.
Acum, constructorii ca sa inpace si capra si varza, au creat vergile cu ranforsuri. Ranforsarile, sunt niste suplimentari structurale aplicate in diverse zone ale tronsoanelor, zone caracteristice aparitiei concentratorilor de efort, care au ca scop prevenirea deformarii si ruperii vergilor in acele zone numite zone critice. Astfel veti gasii constructii ranforsate in spiral, in banda, in X, in multistrat, ranforsaje in kevlar, etc...O data ce vergile sunt proiectate in sistem ranforsat, de inalta sigurantza, devin deosebit de atractive deoarece acestea pastreza caracteristicile vergilor de carbon si rezistentele vergilor de fibra de sticla. Adevarul constructiv fiind pe undeva pe la mijloc...
Sunt cele mai placute vergi, numai ca acestea au preturile cu ceva mai ridicate de cat am vrea noi sa fie.
In curand voi vorbii si despre vergile cu inele, si despre alte notiuni de baza.
Am convingerea ca multi dintre dvs, cunoasteti deja f bine aceste amanunte, fapt pt. care va rog sa nu va simtiti jigniti, si imi cer scuze si pt simplul fapt ca unele dintre aceste discutii au fost deja supuse atentiei dvs... dar la fel de bine am convingerea ca avem si cititori care pot invata cateceva din aceste cateva randuri.
Pe curand....

---------------------------------------------------------

Cauta informatii utile si in :
Site Pescar Hoinar prin Romania -



pus acum 16 ani
   
Preston
Veteran

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 2750
Ceva de genul asta nu-i asa Daddy?Asa arata un tronson ranforsat?La asta te referi?

notiuni baza pescuitul sportiv ceva genul asta nu-i asa daddy?asa arata tronson asta referi?

25.7KB


pus acum 16 ani
   
Preston
Veteran

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 2750
Si asta sa fie kit-ul dintr-un blank care poate sa sa scoata la minciog un peste de cateva kile fara elastic montat pe kit corect...? 

notiuni baza pescuitul sportiv asta fie kit-ul dintr-un blank care poate scoata minciog peste cateva

20.8KB


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Salut toata lumea, in special pe gioni...
desii sunt extrem de obosit, imi fac cateva minute sa mai clarific cateceva.
Este bine ca ai spus despre rubezienele englezilor pe care acestia le folosesc la 17m. Este foarte adevarat, dar, exista un dar. La fel la toate rube, fie de 13- 14,5- si 16, exista prelungitoare care servesc prelungirii vergilor cand acestora li se pune kitul de cupa.
Se stie ca, kitul de cupa este format din 2 tr si se mufeaza la acelasi diametru ca si kitul de 3 tronsoane. Pt ca pescarul sa ajunga in acelasi loc unde pune pluta si sa nadeasca, atunci trebuie ca varga sa mai aiba un prelungitor.
Astfel la toate lungimile enuntzate mai sus vei gasii cate un prelungitir. Existentza prelungitorului nu modifica standardul de lungime al niciuneia dintre vergi. Astfel standardele de lungime se pot considera: 11,5-13,0-14,5- 15,
Cand am spus despre lungimea vergilor rube folosite in anglia, normal ca m-am referit la lungimea standardizata. Tocmai ca spuneai si tu ca nu li se permite in competitzii sa foloseasca lungimi nestandardizate, adica peste 16m.
Ca ei folosesc prelungitorul de nadire si pe kitul normal, este alta treaba si astfel trec de lungimea standardizata.
Cred ca acum e foarte clar.
Referitor la ranforsari, cred ca trebuie sa mentzionez ca intradevar este forba de marirea rezistentei vergilor in zone critice. Cred ca treaba asta am mai spus-o
Acum ce nu am spus, este ca ranforsarea se poate face prin adaugirea de elemente constructive suplimentare, spirale, tzesaturi, asezare in X, sau se poate face ranforsare prin modificare structurala. Asta inseamna modificarea densitatzii maretialului rezultat din amestecul de rasina si fibra.
Astfel se obtzine o structura cu o rigiditate mai mare cu o rezistentza la deformare a sectziunii mult mai mare. Spre exemplu, kevlararea este un astfel de procedeu.
Ce inseamna asta?
Inseamna ca daca mergem si vedem prin ce exceleaza kevlarul comparativ cu multe alte materiale, vom observa ca acest material are o rezistentza la tractiune uimitoare.
Atunci specialistii au preluat aceasta caracteristica si au folosit-o la formarea pachetelor de fibra si rasina peste care s-a infasurat acest kevlar la o fotza de tractziune la care nu ar fi rezistat nici un alt material
Astfel s-a obtzinut o indesire moleculara deosebit de mare, deci o densitate f. mare care duce la obtzinerea unor propietatzi ale materialelor din betzele de pescuit asa cum spuneam anterior.
Ma opresc deocamdata aici si voi intervenii atunci cand sunt neclaritatzi si atunci cand voi fi capabil sa le si claraific...


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Sal, nu cred ca o sa creada cineva ca esti nebun. Nu trebuie sa caut pe google.\
Float este capacitatea de a pluti, de a flota. Dar cum nu stiu englezeste nici nu ma bag in explicitari legate de termenii englezesti.
Dar in termenii romanesti, asta inseamna ca, din motiv de a nu obosii mana pescarului, s-a adoptat idea de a lasa varga pe apa sa pluteasca. In acest timp pescarul are mainile libere si le poate folosii la alte lucruri necesare desfasurarii partidei de pescuit. Adica, framantarea nadei, nadire etc...
Aceste vergi se lasa pe apa din cel putzin 2 motive.
Unul este acela de a nu obosii mana, altul este acela de a nu o pune pe suport deoarece actiunea vantului poate produce surprize, caz in care pescarul nu prea mai poate spune ca are mainile libere, asa ca s-a constatat ca punerea pe apa e cel mai bun lucru.
Acum, punerea pe apa poate avea cel putzin doua dezavantaje.
Primul este acela ca la suprafatza vergii pusa pe apa, adera apa si varga si asa foarte grea devine si mai grea. Al doilea este faptul ca apa poate intra in interiorul vergii. O data intrata in interior, apa poate produce intzepenirea mufelor si...ingreunarea considerabla a vergii, cu mult mai mult de cat apa de pe varga....
Asa ca pt. a se elimina cele doua mari inconvienente s-a procedat:
  -1 in a se unge varga pe exterior cu o pelicula de ulei de silicon pulverizat din tuburi de sprei special pt asa ceva. Apa alunecand imediat de pe suprafatza vergii...
- 2- deoarede apa patrunde pe la orificiul din varf, s-au facut tipuri de conectori elastic- fir, care practic se asambleaza etans in bucsa de teflon din varful vergii. Astfel apa nu mai patrunde in varga.
- 3 si chiar daca ar patrunde, la capatul tronsonului care se cupleaza cu kitul s-a pus un dop care pe langa faptul ca nu mai permite apei sa coboare mai in jos in varga, acest dop mai si curatza interiorul tronsonuui kitului care urmeaza sa fie mufat.


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
pai, pana a spune ce cred eu, e mai bine sa ne concentram discutzia intradevar pe notiuni. Dar si astea sunt notziuni. Sunt intradevar dar la noi nu se va ajunge la asa ceva...asa ca am fi mai pracmatici sa supunem discutzia filtrului utilitatzii pescarului roman.
Referitor la lipirea bucsei pe varf am doua remarci:
- prima- daca bucsa e din teflon, asa cum trebuie sa fie, atunci pe teflon nu adera nici un fel de rasina, fie el cel mai tare superglue.
- a doua- daca s-a realizat acea lipire, atunci replica de mai sus este ca nu s-a folosit bucsa de teflon.
Eu folosesc numai bucse de teflon pe care mi le fac singur.
Pt a realiza etanseitatea, procedez prima data la pregatirea varfului pt aplicarea bucsei. Asta inseamna ca slefuiesc cam pe 10mm foarte bine partea finala a varfului si in capat fac o ascutzire usor conica. Operatia o fac pe ministrung la turatzie.
Apoi fac busca pe un diametru usor mai mic ca al varfului.
Acum totul devine simplu, bag bucsa usor presata pe varf. Varful se va oprii din inaintare cand va ajunge la partea unde se gaseste un mic unar...Umarul are scop de a oprii inaintarea farfului, si formeaza un prag de teflon pe care va freca guma. Guma nu e bine sa aiba contact cu carbonul...
Am convingerea ca nu am facut si nu voi face niciodata montaje regretabile...Cred ca ar trebuii explicitata ca si notziune, la subiect ce este bucsa.
Bucsa este o parte cilindricacu lungime variabila ...de la 1,5cm la 2-2,5cm
are un orificiu interior cu un diametru mai mic sau egal cu al exteriorului varfului de carbon dar mai scurt de cat lungimea bucsei cu o dimensiune egala sau usor mai mare cu a diametrului exterior al bucsei. Aceasta parte se afla logic la partea pe unde iese guma din bucsa.
In aceasta zona se va practica un orificiu concentric cu primul numai ca acesta va fi mai mic in diametru si va fi egal sau mai mic de cat diametrul interior al varfului de carbon. Astfel varful se va oprii in acest guler, iat guma la iesirea din bucsa va freca pe teflon si nu pe carbon...un mare avantaj...mai e nevoie sa spun aceste avnataje?.
La partea pe unde va iesii guma,  gaura se va definitiva conic pina la tangentza cu diametrul exterior al bucsei. Astfel guma cand iese din bucsa va avea un grad de libertate in orice directie neaxiala cu axialitatea  vergii.
Cred ca o schitza ar lamurii pe deplin lucrurile. Atentzie, totul e foarte logic...


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
O schitza de mana cum trebuie sa fie o bucsa de teflon . Vedere in sectziune, si montarea bucsei pe varful vergii...
Sper sa se intzeleaga...


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Sal, Gioni, nu am fost strungar si nici nu sunt, calificat. Mi-am confectzionat un strung in miniatura acum foarte multzi ani si ma servesc de el pt. a-mi confectziona cele necesare, plute, plumbi, olivete, lesturile de plumb pt plutele pt stil englezesc, etc...
Talerele despre care intrebi, cele pt. lestatul plutelor le fac din...plumb si bineintzeles tot pe strung.
Si sa nu uit, mai fac pe strung, bucsele de teflon pt rube, conectorii speciali, partzile pt montajul cupelor pt nadire, cele pendul, anume partzi pt fixarea gumelor pe prastii, partzi componente ale cupelor de prastii, si foarte multe alte maruntzisuri....
Strungul esre activat de un motor 24v motor pe curent continuu, strungul propiuzis ca si arbore principal are un arbore de...10 cm, are 3 trepte de turatzie pe sistem fulie si care se pot combina cu inca 2 viteze de rotatzie ale motorului. Strungul de fapt este o masina complexa in miniatura pe care o folosesc ca si polizor, masina de gaurit ca si freza, minicircular pt debitat lemn, balsa si alte specii pe care le utilizez, chiar si placaj pt constructia cutiilor speciale din lemn...simplu si util....


pus acum 16 ani
   
Preston
Veteran

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 2750
Uite astea sunt lesturile de care am pomenit.

notiuni baza pescuitul sportiv uite astea sunt lesturile care pomenit.

19.2KB


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Intradevar, si eu sunt inginer si lucrez tot de o viatza in acest domeniu...al pescuitului....Ai perfecta dreptate cand spui ca prelucrarea plumbului este o operatzie dificile.
Prelucrez olivete de ...0,2-0,3 gr. Astea sunt deosebit de mici. Nu folosesc olivete tubate, le consider un fel de in loc de... eu folosesc olivete pe care le fac singur. Incep de la formare(matritze), turnare( aliere), prelucrare si finisare...si ce mai incunba piesa insine.
Nu stiu ce turatzie am pt. ca nu ma intereseaza, eu folosesc turatzia pe care o simt ca e buna. Tutatziile sunt diferite de la operatzie la alta.
Degrosarea o fac la o turatzie, prelucrarea finala la alta si slefuirea la alta.
Cand fac vopsirea olivetei lucru la alta turatzie.
Intradevar prelucrarea plumbului inseamna secrete. Secrete pe care le-am dobandit dupa multzi ani de lucru. Unul dintre secrete este alierea plumbului. Altul cutzitele altul vitezele de prelucrare, si cel mai inportant este rutina in munca, si cunostiintzele generale. Pe la noi ii mai spune cultura generala. Lucru despre care o mare parte din generatzia noua nu prea a auzit....


pus acum 16 ani
   
Preston
Veteran

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 2750
Ce forma au lesturile facute de tine,sunt de forma cilindrica sau conica?

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Ale mele sunt diverse, cilindrice dar tabulare, rondele de 1 gr, altele de 1,5gr altele de numai 0,5 gr. si unle le fac chiar de 3 gr.
Altele sunt cilindrice lungi dintr-o bucata de 2-3 r, care se pot combina cu cele plate, altele sferice.
Fie le fac rondea cu rondea in parte fie ca le fac sectionand un cilindrul mai lung in felii.
Acum in pozele postate am pus si eu 2 plute pe care le-am nimerit, dar pe unele batz, folosesc lesturi sferice.
Am plute cu un cilindru central cu dop filetat, cilindru in care se baga alice de plumb si astfel se lesteaza pluta cat doresti.


pus acum 16 ani
   
misgurnus
Vizitator



pt domnul Dady: sa luam ca notiune de baza raspunsul la urmatoarea intrebare: cu ce influenteaza rezultatele pescuitului slefuirea olivettelor? adica daca le slefuiesc si le vopsesc (lucru pe care nu l-am facut pana acum) cu ce va influenta asta frecventa muscaturilor sau sensibilitatea monturii? multumesc.

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
salut misgurnus, buna remarga.
Slefuirea oliverei are mai multe motive. Dupa prelucrarea ordinara suprafatza ramane suficient de abraziva astfel incat apa sa ramana mai mult timp in contact cu suprafatza plumbului. Oxidarea plumbului pe aceasta suprafatza duce la formarea unui strat de oxid albicios la culoare. Curatzarea acestui strat face ca greutatea olivetei sa se modifice. Daca ne gandim la montaje foarte fine unde folosim oliveta chiar numai de 0,2gr, acest proces practic desfinteaza linia.
Nu e de neglijat si la montajele mai grele. In alta ordine de idei, oliveta se monteaza pe fir pt a obtzine o viteza maxima de cadere a momelii la adancimea dorita. Practic e vorba de reducere a timpiloe mortzi. Daca suprafatza olivetei este rugoasa, neslefuita, suprafatza de contant cu apa, raportata la aceiasi masa, daca ne referim la doua olivete identice, una slefuita si una nu, este mai mare. Astfel coeficientul de frecare cu apa este mai mare si caderea mai lenta. Nu mai realizam ceea ce ne-am ptropus.
Din aceasta cauza suprafatza de contact a olivetei se slefuieste iar pt a inlatura oxidarea olivetei, aceasta este bine sa fie vopsita.
Vopsirea olivetei trebuie facuta si din alte motive. Unul dintre motive este inlaturarea posibilitatzii ca oliveta din anume motive sa capete luciu metalic. Acest luciu devine atractiv si astfel avem trasaturi false. Lucru pe care nu ni-l dorim. Tot din acest motiv este bine sa folosim culori mimetice, culori care se pot estompa usor pe fundalul substratului. Protejarea exteriorului olivetei ne ajuta si la pastrarea stabilitatzii montajului chiar si in timpul transportului, eventualele frecari ale olivetei de marginile pliorului nu vor deteriora oliveta si nu va capata astfel nici luciu metalic.
Si nu in ultimul rand oliveta astfel prelucrata are si un aspect mult mai frumos.
Cea mai inportanta faza ramane turnarea olivetei in matritze cat mai fidela, cu orificiu centrat care sa aiba un diametru interior cat mai mic, 0,2-0,3mm, apoi se procedeaza la indepartarea bavurilor rezultate din turnare si centrarea perfecta a olivetei prin strunjire, apoi intervine finisarea, slefuirea si vopsirea olivetei.


pus acum 16 ani
   
misgurnus
Vizitator



domnule dady, am citit cu interes ce ati scris, dar sincer, pentru ca nu sunt si nu voi fi vreodata pescar de competitie, va spun ca cele scrise mi se par exagerate. Uitati alt argument: eu am olivete din plumb ordinar neslefuite si nevopsite dar nu am observat sa se "albeasca" pana acum din pricina apei, ba din contra, au culoarea gri mat si mi se pare o culoare chiar neutra. defapt plumbul capata aceasta culoare destul de repede in contact cu aerul din pricina formarii unui strat subtire de oxid de plumb, strat care functioneaza in timp ca strat protector...acum depinde si cat timp. nu le curat pentru ca nu-si are rostul. poate in cazul plumbului aliat oxidul (sau carbonatul, ma rog) format are culoarea alba, dar la plumbul ordinar pe care l-am folosit nu am observat asta...ma rog, nu culoarea stratului superficial ma deranjeaza, atata timp cat acest strat are rolul unei bariere protectoare. Altceva: suprafata de contact cu apa este mai mare, intr-adevar, la un plumb neslefuit decat la unul slefuit, e logic pana la urma...dar eu as face un experiment sa vad cate sutimi de secunda se castiga cu slefuirea la un plumb de 1 gram, pe o scufundare sa zicem la...3m. Cred ca trebuie echipament special sa poti masura asta...de-asta nu mi se pare relevant. Si as avea si o observatie: coeficientul de frecare nu depinde de marimea suprafetei de contact In schimb , la partea cu aspectul estetic aveti mare, mare dreptate.

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
salut misgurnus, cand am ceva timp o sa caut ceva olivete dintre cele pe care le-am schimbat si o sa le fac o poza. Sunt olivete care cu timpul s-au curatzit de vopsea si s-au sfoiegit pe suprafatza, au capatat acel strat albicios gri despre care spuneam, este un strat friabil nisipos...
Una peste alta  pe linga viteza de cadere in apa a olivetei, se mai intampla un lucru de care nu am pomenit dar e f important. Comportamentul in aer al olivetei. Aceasta are un comportament aerodinamic si unul hidrodinamic.
Oliveta slefuita, are o suprafatza de contact deci de frecare, mai mica deci foarte redusa si daca mai este si perfect centrata, in aer se comporta perfect. Inperfect se comporta atunci cand suprafatza este rugoasa. Aceasta torpila se roteste in jurul axei sale la frecarea cu aerul. Asta produce multe dezavantaje. Rasuceste firul, freaca pe fir si creaza zone cu rezistentza a firului scazuta.
In legatura cu suprafatza de contact, este logic ca o suprafatza de contact cu cat e mai mare cu atat creaza o suprafatza de frecare mai mare.
Ca sa intzelegetzi mai bine, luatzi 2 bucatzi de smirghel identice ca si marime, deci ca si suprafatza. Una este f fina alta este foarte rugoasa. Acum mai putetzi sa spunetzi ca suprafatza mai rugoasa are aceiasi suprafatza de contact ca si cea fina?
In mod cert ...NU...dar ca suprafetze ambele bucatzi sunt egale...
Cand am facut remarca asupra finetzei si preciziei olivetei, m-am referit la pescuitul de mare finetze si anume la cel de competitzie. Eu o data invatzat sa pescuiesc in competitzii, nu practic alt pescuit, de cat acesta. Pescuiesc identic in toate ipostazele.
Cand pescuiesti cu o pluta de 0,5 gr sa nu spun mai mica, cu un fir de 0,08-0,09- max 0,10 mm toate aceste amanunte sunt foarte importante.
Acum cand pescuiesti cu fir de 0,20mm toate aceste amanunte isi pierd din inportantza. Finetzea nu se mai reagaseste in aceste montaje. Este foarte clar ca m-am referit la un pescuit cu o anume adresa.
Cu un fir de 0,20mm nu o sa potzi pescuii cu precizie cu o pluta de 0,5gr...de pescuit potzi sa pescuiesti dar nu vei scoate performantza dintr-un astfel de montaj.
Personal nu am mai pescuit cu fir de 0,20 mm de foarte, foarte multzi ani...sincer nici nu ma tenteaza un pescuit cu fire mai groase de 0,18mm.
Poate ca acum pot fi intzeles. Nu e vorba de absolut nici o exagerare, este vorba despre un anume pescuit....


pus acum 16 ani
   
misgurnus
Vizitator



"Daca suprafatza olivetei este rugoasa, neslefuita, suprafatza de contant cu apa, raportata la aceiasi masa, daca ne referim la doua olivete identice, una slefuita si una nu, este mai mare. Astfel coeficientul de frecare cu apa este mai mare si caderea mai lenta" asa ati scris... eu din asta inteleg ca odata cu cresterea suprafetei de frecare creste si coeficientul de frecare, ceea ce nu este adevarat... din ultima postare reiese ca nu ati gandit incorect, doar v-ati exprimat asa e, daca vorbim de natura suprafetelor de contact, atunci se modifica si coeficientul de frecare in functie de aceasta...acum aveti dreptate. dar tot raman la ideea cu experimentul, chiar o sa-l fac asa...ochiometric, chiar sunt curios de diferente. Inca o intrebare, daca nu sunt indiscret: de ce ati pus topicul asta la notiuni de baza? multumesc.

pus acum 16 ani
   
misgurnus
Vizitator



aaa, scuze dar uitasem...despre voblere nu ne dezvaluiti nimic? eu unul as fi interesat .

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Salut Gioni, exact asa arata si olivetele mele scoase din uz, dupa un contact cu umezeala ceva mai indelungat si dupa ce vin varii motive vopseaua s-a dus dupa suprafatza lor....
De ce am pus aceasta discutzie aici...sincer cred ca discutzia a plecat de la altceva. Dar consider ca o data ce s-a dezbatut aici este tot o notziune de baza. O sa trec la notziunile de baza de unde ramasesem in expunere in continuare. Dar pt asta trebe sa am ceva dispozitzie ceva liniste si ceva timp. Momentan nu le prea am.
Misgurnus, daca vei recitii cele spuse de mine vei vedea ca sunt la locul lor. Nu cred ca am gresit cu ceva. Am cautat sa fiu foarte pe intzeles. Poate ca s-a strecurat vreo neintelegere. Esentzialul este ca acum este intzeles pe deplin ceea ce am afirmat.
Si in legatura cu olivetele, sa stii ca de foarte putzine ori mi-a fost dat sa gasesc astfel de olivete in comertzul de FARA...la noi Nu...
De aceia a trebuit sa pun la punct, hai sa-i zicem tehnologie. Asa ca de o vreme buna mi le fac eu...asa cum vreau , asa cum consider ca imi trebuie. Si inca ceva, imi echilibrez multe dintre monturile cu oliveta direct de acasa, strunjimd din oliveta atat cat trebuie ca montajul sa fie perfect echilibrat. Asta in montajele in care folosesc numai oliveta.
In notziunile de baza poate ca ar trebuii sa spun ca montaje numai cu oliveta, le folosesc numai la monturile destinate pescuitului de viteza. In general al obletelui. Dr mai sunt si exceptzii cand pescuiesc la fel in viteza la caras sau chiar la amestec de platicutza babusca si caras chiar amestecat si cu oblete...


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
OK Gioni...
Despre voblere...sincer mi-e cam frica sa mai spun ceva...
Sunt destui altzii care pot sa spuna despre ele...


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
OK...nu e problema...putem posta acolo unde spui. Anume postari, daca incarca subiectul, pot fi transferate....

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Salut, nu m-am gandit niciodata sa separ pescarii si nici nu voi face aluzie ca unele postari sunt pt unii pescari altele pt altzi pescari.
Consider ca discutzia pe care am demarat-o, este o discutzie valabila pt totzi pescarii de statzionar.
Cine considera ca stie mai mult de cat scriem noi aici, este invitat sa completeze cele afirmate de noi aici. Este foarte bine sa se intample asa ceva, deoarece siteul si topicurile tocmai pt. asta au fost create...nu? Lumea sa gaseasca informatzii.
Acum, ca se prea poate sa se considere ca discutziile sunt la un nivel prea avansat, asta inseamna ca cei ce nu au intzeles bine pot sa puna intrebari. Nu e de loc rusine. Din acest motiv colaboram cu siteul respectiv...
Oricine poate sa ceara ce lamuriri doreste... sa intrebe absolut orice ...noi cautam sa raspundem
Am facut acest topic pt. a descrie, explica cat mai multe notziuni de baza. Acestea se vor utiliza in discutziile viitoare si e bine sa vorbim aceiasi limba. In rest numai bine... cum o sa pot, o sa completez... cu noi notziuni...


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Salut Oliveta cum este recomandat sa se puna ? cu partea mai mare in jos sau cu partea ascutita ? de ce se mai pune un " furtunas " / consector sau cum ii zice , intre ea si fir ... daca nu aberez eu cumva ...

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Salut Dori....
Oliveta se monteaza in pozitzia gravitatzionala fireasca, adica cu partea mai groasa in jos.
Am vazut si invers, dar e nefiresc...
Dupa ce se introduce firul prin oliveta, in montaj trebuie limitata cursa inferioara a olivetei. Treaba asta se poate face in doua moduri.
- blocarea cursei inferioare a olivetei cu o alica
- blocarea cursei inferioare a olivetei cu un opritor din varnis de plastic nu de silicon
In primul caz, si cel mai frecvent intalnit, prin lansari repetate oliveta se va lovii de alica opritor si astfel orificiul olivetei se va obtura destul de repede si oliveta nu o sa mai culiseze pe fir.
Din acest moriv, intre baza olivetei si alica se pune o bucatzica de varnis din silicon. Acesta va amortiza loviturile olivetei si astfel nu se mai astupa gaura din oliveta.
In cel de-al doilea caz, sub oliveta se monteaza un opritor din varnis de plastic care se blocheaza pe fir cu ajutorul unui con subtzire facut din lemn de piper. Conul se baga numai pina la jumatatea varnisului si de jos in sus. Astfel partea superioara a varnisului devine un amortizor al loviturilor torpilei. Astfel torpila nu isi va pierde functionalitatea de a culisa.
Opritoarele fie din alica fie din opritor de plastic, se pot deplasa pe fir, astfel se poate rearanja plumbajul ori de cate ori e nevoie.
Daca nu s-a intzeles, pot da detalii...


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Lemn de piper de unde se poate face rost ? se gaseste in comert ?
Intre oliveta si Pluta se mai pune ceva ?


pus acum 16 ani
   
misgurnus
Vizitator



alica nu deterioreaza firul prin plimbari repetate? daca inlocuim cu un nod opritor(din fir de ata subtire, nu fir textil)+o margica  aceasta alica e in regula? adica montura are de suferit?

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
sa o luam pe rand.
Alica nu deterioreaza firul daca: se foloseste fir adecvat pt plimbatul alicelor de plumb si daca se folosesc alice de plumb din comertzul de afara din tzara. In tzara se gasesc, sau poate am gasit numai eu alice f tari. De multzi ani cumpar alicele de afara si cumpar alice moi.
Opritor de atza,... se poate pune dara probleme numai ca, in momentul aruncarii plumbul oliveta daca mai are si ceva grame mai multe 3-4 in sus, capata o energie f mare la lovire si nodul respectiv se poate deplasa. Din acest motiv am luat in discutzie opritoare mai rezistente la astfel de socuri.
Se gasesc in comertz niste opritoare de silicon conoice pe care le potzi folosii sub plumb. Ca pt altceva nu le-am gasit bune.
Lemn de piper, tonchin este una si aceasi specie. Se gaseste in betzele chinezesti vechi, acelea tubulare care aveau un varf negru. Dintr-un tronson mai gros dinspre cotor se pot scoate segmente intre noduri, apoi se despica cu lama unui cutzit bine ascutzit si o sa vedetzi ca se pot desprinde fasii cam patrate. Aceste fasii puse pe un strunguletz si cu ajutorul unui smirghel se rotunjeste la turatzie. Daca nu se poate face acest lucru si manual.
De ce tonchin? este un material dens si nu se unfla si mai e si rezistent... Am scapat ceva?


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
daca ... pui unghia ...  la plumb , cand e strans ... si e sub forma de bila/gogoloi  si poti sa-l faci ca " nou " ... ce tip de plumb este ?

La ce tipuri de pescuit se poate folosi Oliveta ?


pus acum 16 ani
   
misgurnus
Vizitator



habar n-am...nu intru in amanunte decat daca ceva mi se pare neclar. de pilda: eu stiu despre piper ca se umfla mai tare decat bambusul pe care il gasesti foarte usor, este mai putin rezistent decat bambusul si nu in ultimul rand, nu stiu pe unde se poate gasi asa ceva. Deci de ce lemn de piper? poate tocmai pentru ca se gaseste mai greu? eu spun ca din nod de brad,sau din salcam, sa zicem, e superior...cu toate ca nu are nici o relevanta...Si nu inteleg care e ideea ca lemnul sa nu se umfle(apropo, orice lemn se umfla la contactul cu apa), atata timp cat trebuie sa functioneze ca un opritor. Ati incercat cu alt lemn si s-a deplasat opritorul? eu cred ca aceste conuri de care vorbiti exista deja pe piata si se numesc...scobitori.unele destul de bune pentru a-si atinge scopul .Si altceva: daca as afirma ca nodul opritor din fir de ata ordinar rezista si la lansari cu plumb de 10 de grame fara se se deplaseze si fara sa deterioreze firul la culisarea pe acesta?

pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Salut ! .. la taietura plumbului , inainte de a-l fixa pe fir ... daca te " chinui " putin poti sa faci dunga ca noua ... asta daca nu strangi ca ....
          Am vazut ca unii oamenii folosesc oliveta si la alte stiluri in afara de Rubeziana ... e corect? .


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
RASPUNSURI:
- lemnul de tonchin-piper, este un material pe care-l folosesc de foarte multzi ani. Lemnul respectiv se conporta excelent la apa.
Il folosesc din mai multe motive.
  - se poate debita in fasii aproximativ paralelipipedice, Se poate cizela foarte usor cu o lama bine ascutzita pana la aproximativ sectziune rotunda, se pot obtzine foarte usor pe strung folosind smirghel, tije de lungumu relativ mari 15-20 cm, perfect rotunde cu grosime uniforma, Tijele astfel obtzinute au o utilitate multipla: kile pt plutele foarte mici si foarte precise, antene semiflotabile pt plute foarte sensibile, conuri pt blocarea opritorilor de varnis pe fir...etc
- Deoarece acest lemn este dens, nu suge apa, si o data ce este utilizat la opritori, poate fi scos din opritor , opritorul se poate aseza in alta pozitzie pe fir si apoi se poate reintroduce aleasta pana conica fara probleme
Daca ar fi un alt material acesta s-ar unfla cu apa si o data unflat se inmoaie si nu mai poate fi scos din varnis si reutilizarea lui este deja inposibuila.
- se gaseste destul de usor. Dintr-un cotor de batz sectzionat intre noduri, se pot obtzine o multzime de segmente, din care se pot obtzine o multzime de tije.
- Daca folosesc soi la kile si la antene, automat raman bucatzi care nu mai le pot folosii ca si lungime la kile sau antene dar sunt foarte bune ca pene.
- se poate sa fie bun si banbusul, dar eu nu l-am folosit, consider ca finetzea fibrei lemnului de tonchin este superioara celui de banbus. Scobitorile despre care se face vorbire sunt foarte groase....eu vorbesc de varnis cu diametrul interior de multe ori chiar sub 1 mm....Vorbesc de tije in general cu diametre in jur de 1 mm. Opritorul este ceva cat mai fin care de multe ori este chiat invizibil, si asa trebuie sa fie. Daca atrage atentzia pestelui e problema...pestii il ataca...atentzie ca plasticul din care se face opritorul sa nu aiba culori stridente. Trebuie, asa cum spuneam ca acesta sa fie cat mai invizibil posibil.
ACUM REFERITOR LA PLUMBI. plumbii sunt de cel putzin 3 feluri:
- tari care au staniu in conpozitzie
- semimoi care au si cositor in compozitzie dar nu au staniu
- foarte moi- plumbii din plumb electrolitic
In comertzul de specialitate se gasesc cel mai des plumbii semimoi, cei foarte moi se gasesc dar mai rar.
Daca-l potzi deschide cu unghia, s-ar putea sa fie un plumb bun.
In mod cert nu punetzi intrebarea din punctul de vedere al unui utilizator de plumbi calibratzi.
Spun asta deoarece acesti plumbi au dimensiuni la care nu se poate pune problema sa mai desfaci alica cu unghia.
Ca si replica, stonfo, a realizat o scula foarte utila pe care o folosesc sa dau jos alicele care sunt in plus. Procedeul functzioneaza prin indepartarea alicei prin taiere nu desfacere. Normal ca cei ce au produs acest aparat, scula, nu au avut in calcul existentza plumbilor din romania...Numai la noi se vand plunbi pe care potzi sa-i stringi pe fir cu...patentul....
Referitor la utilizarea olivetei, acestea se pot folosii in mai toate stilurile de pescuit. Esentza olivetei este aceia de a da posibilitatea de a se regasii o cantitate mai mare de plumb grupata intr-un singur loc, cantitate care sa poata fi deplasata usor pe fir unde e nevoie sa fie. Acest plumb sa aiba o forma aero si hidrodinamica optima pt a reduce la maxim frecarea atat cu aerul cat si cu apa.
Asa ca peste tot unde se inpune se foloseste.
Alte amanunte mai tarziu ca am ceva treaba...


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Prima poza ilustreaza doua olivete identice ca si marime, 2,5 gr dar una este numai slefuita si pregatita pt vopsire, cealalta este deja vopsita. Vopsirea o fac cu vopsele mate.
In cea de-a doua poza se poate vedea fenomenul de oxidare dupa un anume timp de folosire cum arata...daca nu sunt protejate cu vopsea.
A 3-a poza, montajul olivetelor pe fir in cele doua situatzii...cu opritor alica calibrata nr 9
Cealalta cu opritor din varnis de plastic cu pana de tonchin.\
A 4-a foto, firul pe care avetzi incredere sa plimbatzi alicele. Este special pt asa ceva conceput...exceptzionala calitate pe linga toate celelalte la max...
A 5-a poza, o cutie cu alice calibrate de foarte buna calitate.
A6-a poza, reprezinta o fasie de tonchin meprelucrat si dupa prelucrare...si alaturat o bucatzica de smirghel fin pe care se ascute tija pt a putea apoi sa fie introdusa in tubul varnis de plastic. Intotdeauna in trusa exista si o astfel de bucatzica de smirghel fin...trebuie la detoate...
Pacat ca s-a descarcat acumulatorul de la aparat...cand aveam si eu ceva timp de poze... dupa ce se va incarca poate ca voi mai face ceva poze...


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Salut ! multumesc pentru informatii / poze ... 
     Imi cer scuze daca fac off-topic , dar , la o varga lungimea firului cat trebuie sa fie ? .. de Ex. daca am o varga ( din fribra de sticla , de 5 M ...  ) cam cat ar trebuii sa pun fir ? pe toata lungimea ei , cu o palma/2 mai mult sau cu o palma / 2 palme mai putin ?


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Salut Dori, sper ca s-au clarificat o multzime de neclaritatzi.
Cand echipezi o varga fixa cu fir, acesta se pune de regula mai scurt de cait varga.
Cu cat mai scurt?
Mergem pe logica. Cu cat varga fixa e mai moale cu atat linia trebuie sa fie mai scurta.
Spre ex. O varga de fibra de sticla, cum spui, este o varga moale. Dar nu stiu cat de subtzire este aceasta varga ca sa-mi dau seama cat de mult se indoaie sub efort.
Asa ca, leaga firul de varf si apoi trage de fir, nu violent ci gradual sub limita de rupere a firului. Apoi taie firul din pozitzia apropiata talonului, capatului gros al vergii.
La aceasta lungime mai adaugi struna cu carligul. De ce trebuie procedat asa? Simplu, daca ai un peste sa zicem , la juma de kil, si firul e mai lung ca varga(multzi fac asta sa arunce mai departe- lucru total gresit) atunci cand apropii pestele ca sa-l scotzi efectiv nu mai ajungi la peste nici cu mana si numai cu minciocul cu coada lunga. Acest efort de a ajunge la peste te poate costa mult. Fortzand varga astfel o vei inpinge cat de mult spre spate si astfel varful vergii se va indoii atat de mult incat se poate rupe....Folosind firul ceva mai scurt evitzi acest lucru. Incearca si vei vedea. Daca intentzionezi sa arunci mai departe, atunci, ia o varga mai lunga...
Dae de ce pescuiesti cu varga de fibra de sticla? incearca carbonul, este net superior, nu cred ca nu ai posibilitatzi financiare sa-ti permitzi asa ceva...
Fibra e de mult depasita, e grea, te oboseste nu o sa mai ai aceasi agilitate dupa o vreme de tzinut varga asta in mana...


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Explicitare poze:scula de indepartat alicele puse in plus. Dupa cum se pot vedea fazele: se strange alica pe fir sau se poate indeparta.
Acum poate ca nu am fost destul de lamuritor privitor la unde se foloseste oliveta in montaj.
- Dupa cum spunea si Gioni, oliveta este des intalnita in montajele pt rubeziana. Aici putem sa o gasim in montajele cu plute clasice care sunt destinate evolutziei montajului in ape statatoare sau cu un curent f slab. Caz in care oliveta se monteaza la partea superioara a montajului sub ea se pot monta alice fie de marimi diferite fie din aceeasi marime. Cand se folosesc alice de marimi diferite, se etaleaza alicele mai mari spre oliveta, descrescand se aseaza catre struna.
Cand se folosesc alice de aceiasi marime, acestea se pot grupa 3-2-1 fie asezate in bulc, sie la o distantza de o alica intre ele. Asezarea se va face la fel, grupele mai grele catre partea superioara a montajului deci catre oliveta. Se mai poate face un montaj, numit de viteza si care de regula se foloseste f bine in ape total calme. Montajul se face din oliveta si o singura alica de tusa care va avea rolul de a atinge fundul apei fara a da semnale false plutei.
In cazul cand se pescuieste pe curent se folosesc plute plate si oliveta se aseaza in afara zonei de contact cu fundul apei. Adica sa treaca peste substat fara ca aceasta oliveta sa atinga vreun obstacol. Sub aceasta se monteaza plumbii cam la fel cum spuneam mai sus. Asezarea asta descrescatoare a plumbilor pe fir se mai numeste si asezare logaritmica, deci plumbaj logaritmic. Uite ca a mai aparut un termen de baza...
Apoi pe baza  acelorasi principii se poate folosii oliveta in montajele pe bologneza, sau pe a'linglese. Scopul fiind de a avantaja lanseurile lungi si scufundarea cu viteza maxima a montajului la adancimea dorita.
De asemenea in monturile pe vergile fixe. Pe vergile fixe scurte, in pescuitul de viteza se foloseste o simpla oliveta, cateodata cand se cauta pescuitul aproape de fund se combina cu o alica de tusa.
La montajele folosite pe vergi lungi, oliveta se pune in montaj pt a scoate din inertzie linia si a face posibila lansarea liniei la distantza dorita fara a suprasolicita varga.
In loc de olivete se pot folosii si alicele asezate in bulc, adica una linga cealalta. Oliveat in schimb are avantajele ei.
In toate montajele descrise mai sus am considerat alica de opritor ca si facand parte din oliveta. Dar se poate folosii foarte bine opritorul de varnis din plastic cu pana de lemn.


pus acum 16 ani
   
misgurnus
Vizitator



multumesc pentru raspunsuri si...rabdare meritati un premiu pentru rabdare, care e necesara nu doar la pescuit o sa va mai "stresez" cu niste intrebari, sper ca e in regula

pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Buna seara !
    Raspunsurile la intrebarile   Domnului Dady :

1 . Din lipsa de fonduri am optat pentru o varga fixa ;
2 . Din cauza faptului ca sunt incepator , intai vreau sa ma invat cu " greul " , pentru ca  , pe viitor sa pot aprecia calitatea etc. echipamentului performant ;
3 . Pot sa tin o greutate considerabila  ... timp mai indelungat , am experienta .. nu zic asta ca sa ma laud ... ;
4 . Sunt de parere ca un rol mai important il joaca pescarul decat echipamentul ... ;
5 . Conditiile de pescuit sunt , cateodata vitrege ... pestele nevrand sa mearga unde il " dirijez " ... sau sa se zbata cum as vrea ... adica Cu FORTA ...   .

     Va multumesc inca o data pentru raspunsurile si informatiile pe care le-ati oferit .

                                           ~~~ Fir Intins ! ~~~

   
P.S. : Sper ca , in curand , sa revin si eu cu poze ... la locurile preferate , la monturile folosite ... capturi , prezentarea momelii , Biodiversitatea locului etc .


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
OK, astept si eu poze de la voi. Acum sa nu cunva sa creada cineva ca sunt un morman de rabdare...dar cateodata cind imi permite timpul, fac ce imi sta in posibil sa va fiu util cu cat se poate. Pe mine nu a avut cine ma invatza, a trebuit totul sa filtrez si sa experimentez...asta nu inseamna ca daca acum cand avem la dispozitzie internetul sa nu beneficiem de cunostiintzele pe care unii sunt dispusi sa le transmita.
Principala piesa din acest ceasornic ramane Gioni, el sta la baza acestui forum si va trebuii sa fim receptivi la ceea ce spune el ca se face prin acele meleaguri. Aduce informatzii utile si multe noutatzi din acea zona.
Cand mai fac exces de rabdare va mai satisfac si alte curiozitatzi.
Dori, nu te superi, dar esti elev? Te intreb ca sa-mi fac o parere...


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Salut ! ... varsta ? 16 ani ( 20 iulie 1992 ) , elev .. din orasul Tg-Jiu ... dau de 2 veri , insa am inceput a prinde de abia pe toamna primei veri ( ma duc de obicei singur ) ... stau de regula o zi intreaga , folosesc ce momeala gasesc ( prefer ramele ) ... insa am descoperit singur cum sa pun plumbul sub pluta ... lasand o lungime considerabila de fir ... cu lacusta , reusind sa pacalesc clenuti , insa nu mi-a prea placut metoda .
  Capturile mari au fost : bibani ( o palma si ) la pestisor pe fund ... un clean de 1 Kg ... la pestisor , pe fund ... caras ... lungimea unei farfurii , la rama , la pluta , cu varfa fixa , de 3 m ( cu vf. rupt ... de mine , din greaseala :P ... sau neatentie ) ...
   Mentor nu am avut ... am aflat doar 3-4 lucruri de la 2 oameni .. mai mult din documentarea online sau carti ...
   NU ma supar daca ma intrebati diverse :P ... nu am de ce .

  Am poze cu carasul Transat ( eram la inceput ,  am pastrat mai tot ) ... cu bibanii nu am , insa am cu cleanul ... insa pe mobile diferite , fara card/cablu de date . de aceea nu stiu daca ma veti crede .

Modificat de dori (acum 16 ani)


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Dori, stai linistit, te cred fara dovezi. Esti de o sinceritate debordanta....
Sa stii ca ai noroc. Nu esti prea departe de mine.
Nu promit cand, dar fac tot posibilul sa te ajut cu cateceva in a promova pescuitul sportiv de calitate.
Mai vorbim...
Apropo...pe unde se mai prinde peste prin zona voastra? si ce se mai prinde?


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Salut ! ... va multumesc pentru incurajari .
   Prin zona mea se prinde peste tot .. acuma depinde de gradul de performanta al fiecaruia precum si de de dotarea + norocul pescarului sau al Pestelui ...    ... pe Jiu se da langa baraj ... rar se ia cate ceva mare , 1 sg. peste pe langa Kg ... la vreo 20-30 de oameni pe zi ... se mai da pe Defilee ... periferiile orasuli , pe langa parc , insa rar ia lumea cv... daca nu se duce la Mama ... de obicei se pastreaza tot  .

  Eu am dat pe : BIstrita , Jales , Tismana ... am pozitia , la tara relativ buna ... intr-un sat , in mijlocul acestei retele Hidrografice .. e drept ca am parcus relativ putin Jalesul si Tismana ( mai mult sa vad locurile si sa dau ... poate trage cv. mare  ) , insa locul meu de suflet ramane Bistrita , unde daca stii cum sa dai , cand sa dai si cu ce sa dai ... poti sa iei pesti de la kg in sus ... problema e sa ai grija ce eliberezi si cu cine te duci  . Sunt sigur ca ,  fiecare loc are pestele sau ( i-am prins eu , cand inotau ) .. din vedere  ) . Pe Bistrita [ rau cu latimea de cel mult 4-5 m , in cazuri exceptionale 6-7 , cu adancimea de la 20-30 cm pana la 2 m cel mult 2.30 , cu multe structuri subacvatice ( crengi , buturugi , maluri argiloase sau dune de  nisip ) ... de regula eu dau unde apa este mare , de cel putin jumatate de m , insa sa aiba langa ea si o zona cu apa de cel putin 1 m sau ... 2 , de asemenea sunt multe " bolte " facute de copaci ( salcii ) ... ca specii de pesti gasim : bibani , mrene , scobari , albitura , cat-un carasel ,  obleti , porcusori , cleni , ( 2-3 mai rare specii  ... nu le-am indentificat ) ... fitofagi , bibani soare ( sorete , reginuta etc. ) ... am auzit ca ar fi si stiuci , insa departe ... la marginea satului Telesti ( acolo stau eu ) sau , acolo ( pe cursul raului ) unde locuintele omenesti sau accesul este limitat ... Ca si capturi stiu ca s-a prins : mreana de un Kg , scobar 500 gr. , clean de 2 kg , marlita ( aici nu stiu cam cat  avea ) , caras de vreo 200-300 gr ( dar tre' sa existe si mai mare ... eu am luat la viermusi 3 , in 2 veri ... dintre care , primul , nu avea decat 1 ochi , ailalt era scos ) ...  Momelile ... Hm ... trage cu predilectie la rama ( de regula dau cu din aceea de pamant normal , balegar nu am ... are un preten' dar am luat 1 sg. data de la el ... in parte din cauza rudelor in parte datorita faptului ca nu prea-l iau la peste ... face zgomot si nu are rabdare  ) ... trage si la vierme , la pestisor incepand din primavara ( am dat o data pe apa tulbure ... si singura data cu un fir cu 2 carlige , la pestisor pe amandoua ... am luat 1 clean care mi-i mancase pe amandoi , insa nu foarte mare ) pana vara ... pe toamna nu am incercat , inca ... mai trage la lacusta ( clean si biban , cateodata si obletele ) , mai merge la voblere ( am avut atacuri frumoase si urmariri pana la mal  ) la lingurita Mepps Aglia ( 00 ) a luat pretenul ( cel cu ramele ) , vara , cleni pe Jales si pe Bistrita ( era si este a mea " obiectul " ) , la mn. a fost urmarite de un biban si un clean mare ( i-am vazut la mal .. . era apa limpede ) ... de regula foloseam carlige mari , insa am inceput cu cele mici ( nr. 12 mai rar , 14 , 16 , 18 pe Scara Mustad , 14-10 Maruto , 14-16 Owner ... Jaxon - 18 + ce mai gasesc )   ... nu imi plac cele negre si subtiri , indiferent ca au tija lunga sau scurta ( se indoaie ) , am inceput sa folosesc plute sub forma de ghinda , pana ... etc. voi face poze , sper sa reussesc  , fir de 0,10 cu forfac de 0,08 , dar si fire de 0,16 - 0,18 ... cateodata si mai mari ( in functie de fonduri ... nu-mi permit , inca , monofilamente , fluorocarboane , impletite sau din acelea de 50 ron rola de 100 m ) ... merge bine la nadit cu viermi ( am incercat ... m-a sacait un biban mare ... i-am dat drumu de 2 oRI  , in acelasi loc ( avea o palma si ) , dar vin si obletii , iar dupa 5-10 min intra pe vad mrenutele , la inceput cele de o palma dar si de cele mai mari , insa scapa ( cel putin la mine )  ] ...
    Imi cer scuze pentru neclaritatea mesajului comunicat:P ... nu ma prea descurc la descrieri .
    Ca fauna externa gasesti : vulpi ( am vazut dimineata la ora 9  ) , caprioare , jderi ( erau mai mari ca dihorul ... urmarea o pasare , la un cot ... nu am poze ), nevastuici , berse , egrete , o pasare mare, seamana cu barza dar e maro ( am dat si de un cormoran asta iarna ... ) , o pasare de apa ... cu picioare mari si scunda ( a fugit ... asa ca nu am vazut-o prea bine ) etc ..

Modificat de dori (acum 16 ani)


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Ma interesa daca ai pescuit in baltzile care s-au format de ceva vreme la iesirea din Tg Jiu spre petrosani, acolo unde se vrea sa se faca lac de acumulare. Am vazut din masina ceva si nu stiu daca sunt si locuri bune de pescuit. Ar trebuii sa fie peste in ele. Poate ca au si adancime, daca sunt excavate...

pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Salut ! nu am dat acolo ... nu am avut cand insa o sa incerc sa aflu cate ceva ...

pus acum 16 ani
   
Preston
Veteran

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 2750
...

notiuni baza pescuitul sportiv ...

42.2KB


pus acum 16 ani
   
Preston
Veteran

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 2750
...

notiuni baza pescuitul sportiv ...

37KB


pus acum 16 ani
   
Preston
Veteran

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 2750
...

notiuni baza pescuitul sportiv ...

84.6KB


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Salut !  Frumoase poze , mai asteptam  .

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Ramasesem dator sa continui cu....
VERGILE CU INELE:
- vrgile bologniese
- vergile destinate pescuitului in stil englezesc, match
- vergile destinate pescuitului in stil spinning
- vergile destinate pescuitului la musca artificiala
- vergile destinate pescuitului la crap
- alte tipuri de vergi cu inele...
             
                           VERGILE BOLOGNIESE
Sunt poate cele mai raspandite, cunoscute si folosite vergi.
Ca si resunoastere, sunt vergi telescopice, de regula au inelele montate in capatul fiecarui tronson, pot avea montate inele fixe sau culisante sau combinatzia dintre cele doua forme.
De obicei pe zona varfului, au montat cel putzin un inel culisant.
Ca si actziune vergile bolognese se construiesc de regula cu actziune rapida de varf si actziune parabolica progresiva. Puterile de aruncare sunt dintre cela mai diverse.
Ca si lungimi, constructzia acestor vergi incepe de regula de la 4m si se construiesc de regula pana la 9m. Exceptzii se intalnsec atat pt vergi mai scurte sau chiar mai lungi.
Sunt destinate pescuitului cu plute fixe si culisante, in general pe rauri, canale, ape curgatoare. De ce? pt simplul fapt ca se poate urmarii evolutzia plutei tzinand firul cat mai aproape de pluta.In situatziile cand se pescuieste in ape cu adancimi mai mari ca si lungimea vergii, pt. a putea controla fundul apei se folosesc plutele culisante.
Se poate pescuii in ape curgatoare si folosnd plutele plate.
Se poate pescuii si in apel statatoare folosind vergile bolognese, numai ca devin mai dificil de folosit in stil englezesc pt. scufundarea firului. Acest lucru poate produce blocarea mufelor si lipirea firului de varga deoarece, pt a se practiva stilul englezesc, varga se baga sub apa pt. simplul fapt ca firul trebuie ingropat  sub apa.
Procedeul duce la umectarea vergii si lipirea firului de varga, astfel lanseurile devin mult mai dificile. Apa care se scurge pe tronsoane, ajunge in zona de mufare, in aceste conditzii blocarea mufelor fiind de cele mai multe ori inerenta.
Dar bologneza poate fi folosita si in stilul propriu folosind fir clasic si neurmarindu-es ingroparea acestuia sub apa.
In conditziile in care nu avem vant , bologneza poate fi folosita cu succes si pe lacuri, in ape lipsite de curentzi.
Poate ca nu e rau sa amintesc cateceva si despre vergile telereglabile. Sunt vergi foarte putzin cunoscute si utilizate la noi in tzara.
Aceste vergi se construiesc tot pe principiul vergilor bolo, dar elementi sunt cilindrici cu inele la capatul tronsonului, astfel permitzind reglarea lungimii vergii functzie de necesitate. Aceste vergi sunt destinate pescuitului pastravului pe rauri de munte. Pescarul putand regla lungimea vergii functzie de distanta pe care o are fatza de locul de pescuit respectiv, tzinand cont ca o apropiere prea mare de locul de pescuit poate deranja pestele din zona si compromite potentzialul vadului respectiv.Aceste vergi se fabrica in diferite lungimi, chiar si la 13m.

                         Pescuitul cu vergi cu inele, destinate stilului englezesc - match
Pt. o recunostere rapida, aceste vergi se construiesc in doua variante:
-stil clasic
- stil telescopic- telematch.
Vergile match construite in stil clasic, le vetzi gasii in magazinele de specialitate construite in trei tronsoane cu multe inele .
Tipodimensiunile constructive sunt: 3,9-4,2-4,5-4,7 m.
Asta nu inseamna ca nu pot exista si exceptzii sub si peste aceste dimensiuni, dar asa cum spuneam, acestea sunt mai rar intalnite.
Ca si numar de inele acestea au 13-14- 16 sau chiar mai multe inele mici montate axial pe varga.
Actziunea acestor vergi poate fi diversa. Pt. un pescuit de viteza, sunt indicate vergile 3,9m si actziune de varf. Pt. pescuitul mediu si distantze mari, sunt indicate vergile matcg cu lungime 4,2-4,5m si actiune de varf progresiva iar cand se urmaresc capturi de talie mai mare actziunea preponderent folosita este actiune parabolic progresiva.
Pt. pescuitul la distantze f. mari, asta insemnand dincolo de 60m, se folosesc preponderent vergi cu lungimi 4,5-4,7m, sau chiar usor mai lungi, vergi cu actiune parabolica progresiva.
Puterile acestor vergi se aleg functzie de lungimea vergii si distantzele la care se pescuieste.
Astfel, putem intalnii vergi match cu puteri mici, ex: 2-8 gr, destinate pescuitului la distantze relativ mici, vergi cu puteri medii ex: 5-15 gr, sau puteri mari ex: 10-30 gr si chiar vergi destinate pescuitului la distantze f mari, cu puteri... no limits.
Cred ca e bine explicitata valoarea inferioara a puterii vergilor. Oare de ce e nevoie ca sa se specifice pe varga si puterea inferioara...nu e de ajuns sa se specifice numai limita superioara a greutatzii care poate fi lansata cu varga respectiva?
In mod cert, nu stiu catzi dintre pescarii nostrii si-au pus aceasta intrebare.
Raspunsul e cat se poate de simplu. Limita inferioara trebuie respectata pt. a nu se subdimensiona greutatea montajului care urmeaza a fi lansat si astfel sa creasca dincolo de limitele constructive fortza cu care trebuie  lansate aceste montaje.
Cu alte cuvinte, daca montajul e mai usor de cat valoarea inscriptzionata pe varga, pt. a lansa acest montaj la distantza dorita de noi, vom solicita varga prin incarcarea acesteia cu fortze cu mult mai mari de cat cele pt. care varga a fost proiectata...Astfel putem avae surpriza ca varga va ceda si nu stim de ce...Acum vom stii sigur de ce s-a rupt varga la lansare....dar asta nu inseamna ca varga se poate rupe numai din aceste motive. Dar aceasta cauza fiind acum cunoscuta, se poate inlatura.
Vergile destinate pescuitului in stil englezesc telescopice- telematch. Sunt constructzii telescopice, care fie ca sunt construite din mai multe tronsoane scurte avand inelele amplasate ca si la varianta bolognesa in capul tronsonului, fie ca sunt construite din mai putzine tronsoane dar mai lungi si au inele atat fixe la capul tronsonului cat si inele intermediare culisante. Ca si tipodimensiuni acestea se pot incadra cu succes in tipodimensiunile clasice. Ca si particularitate constructiva pt. cel ce va dorii sa-si aleaga o astfel de varga, este faptul ca e bine ca pe tronsoane sa aibe niste garnituri de silicon mobile care dupa mufare sa fie trase pe tronson pana pe mufare, astfel evitandu-se intrarea apei in zona mufabila si evitandu-se astfel blocarea mufelor. Ca si avantaj, aceste vergi stranse au lungimi mai mici, sunt mai usor de transportat. Comparativ cu o bolognesa are avantajul ca, avand mai multe inele efortul e mai bine repartizat pe lungimea vergii.
Ca si alegere, pescarul nostru trebuie sa stie ca telematchul este un fel de varga destinata pescuitului bolo-englezesc. Vaga adevarata destinata acestui stil ramane varga clasica.

                              Vergile destinate pescuitului la spinning
Aceste vergi, de regula se inpart in doua mari categorii:
  - vergi destinate pescuitului la spinning din barca
  - vergi destinate pescuitului la spinning de pe mal.
                               Vergi destinate pescuitului din barca.
Ca si diferentza constructiva directa a acestor tipuri de vergi, este lungimea.
De obicei vergile destinate pescuitului din barca au lungimi care se invart pe undeva in jurul a 2 m, 2,10m fiind o lungime des intalnita, dar sunt si constructzii cu mult mai scurte, de obicei vergile construite in stil american, a caror lungime e exprimata in unitatzi de masura tipice americane. 
                               Vergi destinate pescuitului de pe mal
Aceste vergi au ca si particularitate lungimea lor. Ele sunt construite de regula in lungimi mai mari de 2,1m si anume: 2,4- 2,7- 3,0m, exceptziile au loc si in aceasta discutzie.
In cele mai frecvente situatzii varga de 2,7m o consider cea mai potrivita pescuitului de pe mal
Acum, clasificarea acestor vergi poate fi privita din mai multe puncte de vedere: vergi care se pot clasifica dupa locul unde sunt folosite: rauri, lacuri, mari si oceane...
Dupa felul artificialelor folosite: vergi pr pescuitul cu voblere, cu tuistare, vergi destinate pescuitului cu linguritze, fie rotative fie oscilante si pt alte artificiale...
In linii mari pescarul nostru care doreste sa abordeze acest stil de pescuit ar trebuii sa stie cam ce-si va alege tzinand cont de cele mai elementare conditzii in care va dorii sa pescuiasca.
Astfel, daca va aborda un pescuit din barca, va trebuii sa se gandeasca la vergi cu lungime mica, max 2,1m. Daca va dorii sa pescuiasca de pe mal, atunci se va orienta la vergi mai lungi, 2,7-3,0m. Acum daca lungimea e clar aleasa, atunci va trebuii sa stie ce varga va fi mai potrivita pt. clasa  artificialelor pe care le va folosii in mod preponderent. Astfel va stii ca pt pescuitul cu voblere va fi mai utila o varga cu actiune cat mai de varf, max. usor progresiva, daca vrea sa pescuiasca cu twistere, va alege o varga cu o actziune semiparabolica progresiva, daca va pescuii cu linguritze rotative va cauta o varga semiparabolica spre actziune de varf dar cu rezerva de putere mai mare, daca se va orienta spre vergile destinate pescuitului cu oscilante, se va orienta spre vergile cu actziune parabolica progresiva cu rezerva mare de putere.
Vergile parabolice cu rezerva mare de putere de obicei sunt alese pt. pescuitul marin.
Considerand ca expunerea si altor criterii de clasificare al acestor vergi, ar complica lucrurile, ma opresc aici. Cei ce doresc mai multe amanunte din acest punct de vedere, ma pot contacta si astfel putem redeschide discutzia mai ampla pe subiectul dorit.

                         Vergile destinate pescuitului cu musca artificiala
Sunt vergi care se pot intalnii in mai multe variante tipodimensionale si de putere diferita. Ca si particularitate constructiva, care le face usor de recunoscut, este faptul ca au portmulinetul montat la extremitatea talonului, adica la capatul inferior al cotorului vergii respective. Alta particularitate, este ca o parte dintre aceste verhi, chiar cele mai multe au inelele de pe varga excluzand primul si ultimul inele, construite in snec. Adica sub forma de spira neinchisa, astfel, in timpul pescuitului facand posibil contactul dintre coarda si varga. Lucru obligatoriu pt. a se putea realiza inmagazinarea de energie pt aruncarea mustelor.
Ca si particularitate constructiva mai avem actiunea complet particulara acestui stil, toate vergile destinate pescuitului cu musta se fabrica in actiune parabolica ba chiar super parabolica. Indoierea acestora se produce incepaind de la maner .
Aceste vergi se construiesc fie din doua sau trei tronsoane. De obicei lungimile lor sunt date in tzoli, pe vergi se inscriprzioneaza greutatea vergii in grame, iar ca si clasa de putere se inscriptzioneaza cu AFTM... clasa respectiva.
Discutzii mai de amanunt se pot face ulterior. Consider ca acum pescarul nostru nu va putea fi supus confuziilor. Va putea sa-si aleaga o varga la justa utilizare de care are nevoie.
Despre vergile destinate pescuitului crapului, nefiind punctul meu forte, consider ca acest subiect poate fi dezvoltat de foarte multzi pescari utilizatori ai acestui site, pescari care practica prin excelentza acest stil.


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Dupa ce am avut o descriere f succinta despre vergile utilizate in pescuitul sportiv, ma gandesc ca tot in legatura cu notziunile generale ar trebuii dezvoltata o discutzie tot asa, f succinta despre nade.
In cele ce urmeaza o sa caut pe cat posibil sa dezvolt cat mai concret si totodata, concis, conceptul de NADE...
NADELE, sunt combinatzii fie fainoase, fie de natura animala, sau cerealiara, integale, vegetale, intregi sau sfaramate in diverse marimi, proaspete sau conservate. Folosite in diverse amestecuri compatibile, umectate sau nu, care administrate pe locul de pescuit au rolul de a creste eficacitatea pescuitului sportiv in apa respectiva.
ADITIVII, sunt adausuri care se administreaza nadelor pt. ca acestea sa devina mai atractive.
Aditivii pot fi :
de natura aromatica, de natura olfactiva, de natura gustativa, de natura stimulatorie, de natura inhibitorie, de natura dependentiva, de natura gravitatzionala, de natura colativa, etc.
Dar totodata pot exista aditivi complexi sau si completzi.
La noi in tzara cei mai multzi aditivi care se comercializeaza sunt aditivi directzionali. Adica care se folosesc numai pt. o anume directzie. Cei completzi sau complexi, sunt f greu de gasit deoarece costa mult mai mult ca cei directzionali, comerciantzii nostrii, au de obicei interese primordiale financiare. Inca, la noi in tzara sunt comercializate in cea mai mare parte produse cu pretzuri mici sau foarte mici, care asigura posibilitatea obtzinerii unor profituri substantziale.
Asadar cei mai comercializatzi aditivi, sunt cei mirositori, mai putzin cei gustativi si mai putzin cei aromatici...aproape inexistentzi cei complexi...Si inca un amanunt , de loc de neglijat, este faptul ca acesti aditivi mirositori sunt foarte usor de receptzionat de catre factorul ...uman. De fapt factorul uman este cel decisiv in a cumpara un anume produs...nu?
Si tot atat de normal mi se pare ca produsul trebuie sa se refere prima data cumparatorului si apoi utilizatorului. Tare mult as vrea sa vad un pescar care nu e incantat de mirosul unei nade...nu?
Desi secretele nadei nu se limiteaza la miros... pt. a utiliza in mod corect o nada si un aditiv, prima conditzie e sa cunosti f bine adversaru din toate puntele de vedere...astfel exista pesti care au simtzul olfactiv dezvoltat mai mult ca al altora, exista pesti care au simtzul gustativ mai mult sau mai putzin dezvoltat, exista pesti care au senzori de recetzie cu o eficacitate de peste 1000 de ori peste cei ai omului, exista pesti care nu au senzori olfactivi sau slab gustativi. Atractzia catre hrana avand alte principii...ex. simtzul virbaror etc...
Avand in vedere aceasta discutzie, inseamna ca nada trebuie intradevar foarte bine aleasa.
Pe langa aditivii amintitzi anterior, se mai folosesc aditivi pt. viermisori, chironomide, pt rame, pt. porumbul de carlig, pt paste etc.
Acesti aditivi tzin cont de mai multzi factori. Spre ex. aditivii pt viermusi tzin cont de faptul ca viermele se hraneste osmotic si ca atare principiile de administrare a aditivilor viermelui trebuie sa tzina cont de acest lucru...
Aditivii pt. porumb trebuie administratzi divers pt porumbul in lape, pt. cel fiert sau pt cel nefiert dar invechit. Fiecare aditiv se adapteaza conditziilor respective. Din aceasta cauza aditivarea si cunosterea aditivilor este deja o mare maiestrie... Deja am intrat pe un taram unde spunem ca stiintza este baza...
La fel se folosesc aditivi care fac ca viermele folosit sa se dezvolte foarte repede in dimensiune, devenind mai mare in cateva minute, sunt aditivi care fac ca viermele sa devina foarte activ , sa miste foarte tare, sunt aditivi care pot schimba culoarea viermelui de la galben rosu la alb si chiar fluorescentza acestor colorantzi pot detemina reusita unei partide de pescuit unde pestii sunt cautatzi la adancimi la care numai anume componente ale luminii albe ajung...Sunt aditivi care fac ca viermele sa nu mai miste, sau ca viermele sa capete diferite greutatzi specifice, adica lasat liber in apa acesta poate evolua pe fundul apei, intre ape sau la suprafatza...
Exista aditivi cu capacitatea de a dizgrega nadele adica de a le face usor de desfacut in apa, exista aditivi care dinpotriva leaga nadele, sau exista ditivi care pot colora nadele in diverse culori, sau pot crea nor disimulatoriu in zona nadita...exista aditivi care ingreuneaza nadele sau invers, ofera un f mare volum la aceiasi greutate...Colantzii, decolantzii sunt tot aditivi care se folosesc fie pt. viermi fie pt chironomide....
Asadar, pot spune ca acest concept al nadelor este vast, nu cred ca se poate epuiza o astfel de discutzie. Numai daca intram pe taramul proteinelor, al aminoacizilor, al percetziei pestilor, al sistemului de hranire si digestie al pestilor etc...avem de discutat cateva romane...
Asadar cu permisiunea cititorului ma voi oprii aici...am senzatzia ca nu exista pescar care sa nu puna intrebari la acest capitol... poate ca la unii le lipseste curajul...eu le transmit tuturor, fie versatzi fie incepatori, ca nu e rusine sa intrebi si sa primesti raspunsuri, sa aflii noutatzi sau sa consolidezi anume cunostiintze...
Discutzia va continua in sesnul intrebarilor si raspunsurilor care pot fi date in acest sens...


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Salut ! am auzit termenii de nada umectata ( umeda ) ... la ce se refera mai exact ? de asemenea am intalnit notiunea de naluci cu gust de ...  care este cea mai buna varianta de aditivi ? lichizi sau sub forma de prafuri ?  alte intrebari , cand imi mai amintesc ...

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
salut Dori, sa incep cu inceputul:
Nada umectata este intradevar nada udata. Se poate cumpara din comertz o varianta de asa ceva dar nesemnificativ.Umectarea functzie de granulometrie si componente se poate face cu o noapte inaintea pescuitului sau numai ci 2 ore. Umectarea se face de regula in 3 etape.
Chestia cu naluci cu gusta de... este o mare inventzia care prinde extraordinat pe cumparator. Pestii rapitori simt gustul numai la ceea ce au in gura. Au acest simtz foarte atrofiat...la ce bun acest gusta?...
Aditivi in varianta lichida au anume calitatzi pe care nu le pot avea cei pulbere si invers. Una e ca cei lichizi datorita densitatzii cu mult mai mare sunt mai concentratzi. Ca inconvenient major este ca se altereaza mult mai repede si nu dau de stire acest lucru...potzi strica nada cu ei... greseala de cantitate poiate strica tot. Cei praf sunt mai putzin concentratzi dar au stabilitate in timp mai mare, nu strica nada se altereaza f greu au termene mai lungi...


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
... Am vazut .. pe la magazine ( pierd destul timp " cascand " ochii .. la ce se afla prin magazine ) ... nade pe care scria " Cu aroma de Scoppex " ... cv. in genul ... ce inseamna asta ? o nada cu aroma de scoica ... ar avea succes la toate speciile sau la anumite specii ?

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
se spune ca e buna pt. crap...sincer eu am avut rezultate cu mult mai bune cu alte nade.. Din acest motiv ocolesc aditivii cu astfel de recomandari. De foarte multzi ani imi prepar atat nadele cat si aditivii. Nu am concurat niciodata folosind nade sau aditivi produsi de cat de mine...comparatziile le fac pescuind cu nadele si aditivii mei paralel cu cele din comertz pe care le ofer prietenilor mei pt a vedea eficacitatea in acelasi timp... Nu a reusit pina in prezent sa ma convinga absolut nici o nada ca e mai buna...
Normal ca inbunatatzesc si eu produsele mereu...este un proces fara sfarsit...


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Pe la ce varsta ati inceput  incercarile , in domeniul nadelor ? ... ce cunostinte v-au trebuit ?

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
de nade m-am apucat de foarte multzi ani primele concursuri castigate la nivel natzional le-am avut pe cand nu aveam inca varsta majoratului...dar mai serios m-am apucat sa acord multa atentzie nadelor pe vremea cand eream in liceu, cand eream la facultate faceam experimente inpreuna cu un foarte bun prieten cu care am concurat multzi ani inpreuna, experimentele le faceam pe lacul de la Cincis...Astfel puteam sa aleg dintre nadele pe care le faceam pe cele mai eficace...Poate ca cu 25- 30 de ani in urma...
Ce cunostiintze ai nevoie...
Absolut tot ce este in legatura cu pestele si pescuitul...fizica, chimie. biologie, stiintze aplicate, multa munca si inteligentza ca sa transformi teoria in practica... Acum gasesti foarte multe informatzii pe internet...pe acele vremuri nu exista in dictzionare cuvantul internet...


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Foarte multe ... in ce consta stiintele aplicate ?

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
in tot ce trebuie aplicat in practica si ce provine din sistemul informatzional. Ex cunostiintzele despre proteine despre aminoacizi despre antioxidantzi etc.. toate acestea sunt discutzii care la un momentdat se limiteaza la ecuatzii. Punerea lor in aplicatzie, materializarea inseamna ceva mai mult...cu mult mai mult de cat partea teoretica. Partea aplicativa e ceva mai conplexa..sti tu cum a zis tziganul... ca practica te omoara...

pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
La concursuri ce nada trebuie ... in general folosita ?

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Nu exista nici o retzeta pt competitzii. Nadele se concep functzie de conditziile de pista, specii preponderente, conditzii de curentzi, conditzii de adancime etc...trebuie sa existe o corelare intre acestea in asa fel ca toate dezavantajele sa poata fie eliminate sau chiar transformate in avantaje... este cam dificil
Din acest motiv antrenamentele pe pistele de competitzii sunt determinante.


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Poate exista ... o structura de baza ... un schelet , la care sa se adauge , in functie de specia / speciile urmarite  diverse " ingrediente " ?

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
subiectul e vast. Inepuizabil. Exista metode, structuri, schelete, concepte, etc in sensul selectarii pestilor. Asta inseamna de a cauta pestele castigator. Exista metode prin care se poate determina o startegie de competitzie. In acest sens linga concurentzi exista intotdeauna oameni de specialitate cu mare experientza. Prezentza acestora a biologilor, si a altor specialisti , aduc rezultatele de nivel inalt in acest domeniu.
La noi exista in permanenta in viatza sloganul: las-o ba ca merge si asa..."
Acesta este unul din motivele pt. care concurentzii nostrii se afla in esalonul inferior in competitziile care conteaza.
O competitzie la noi trebuie gandita din 2 puncte de vedere. Unul al tacticii si strategiei aplicata pt a reusii sa apropii unii pesti si sa indepartezi pe altzii, si alt punct de vedere, cum sa faci fatza conditziilor inpuse de organizator si sa te si adaptezi conditziilor de apa si sa pescuiesti cu tehnica inpusa.
Noi suntem inca in evul mediu. Spun asta deoarece in nici o tzara din lume intr-un campionat natzional nu se impune tehnica de evolutzie. Practic acest lucru este involutzie.
In loc ca pescarul sa-si construiasca strategia castigatoare pe care o va adopta, sa gaseasca pestele castigator si sa aplice tehnica pe care o considera castigatoare...vine cineva si-i spune ce sa faca...Adica in mansa cutare pescuiesti numai in tehnica rube sau match, in mansa cutate pescuiesti numai cu match , in nici o mansa nu puncteaza obletele, etc... Unde mai e puterea de decizie a concurentului?
Cum sa invetze acesta sa ia o decizie intr-o competitzie?
Infine...erea culmea ca acest lucru sa merga bine intr-o tzara in care totul merge infect....
Revenind la intrebarea ta, asa cum spuneam exista metode care pot face din pista ceva ce ti-ai dorii de fapt. Aceste metode sunt metode de alegere a nadelor, metode de a le pune in valoare, metode care tzinand cont de factorul biologic al anumitor pesti, por chema sau indeparta pe cat posibil anume pesti.


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Exista aditivi cu arome de viermi sau rame ? 

Am auzit ca s-ar folosi ca ingredient si mierea ... dizolvata cu cateva zile inainte in o cantitate anume de apa ... cu o anumita concentratie . Stiu ca , mierea poate fi de Toamna ... primavara , vara ... tei , salcam etc ... influenteaza sezonul si natura ei ( din ce planta sau plante a fost cules polenul ) atractia pentru pesti ?

Mi se pare ca Dn. Mircea ne-ar putea lamuri ... de cate tipuri este mierea mai exact ...

Modificat de dori (acum 16 ani)


pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Dori, anume compozitzii de nade sunt pe baza de dulce. Ele se pot amesteca in anume feluri functzie de compatibilitatzile existente intre ele. Cand vorbim de nade dulci acestea au arome dulci si gustul dulce.Mierea este un indulcitor care este folosit ca si aditiv. Se pot folosii si altzi aditivi indulcitori... dar dupa cum spuneam depinde de conpatibilitatea elementelor luate in calcul. Se poate sa exsite si aditivi cu arome de vierme sau rame. Eu nu le folosesc si ca atare spun ca cea mai buna este viemele natur si rama la fel.

pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Pot exista si nade sarate ?

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
In mod sigur exista si nade sarate si inca foarte bune...

pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
O nada cu granulatia fina ( cu " efect de nor " ) , facuta pentru obleti , carasei etc ...  poate sa atraga un peste mare ? crap oglinda , crap romanesc ... nu ma refer la cteno sau cum i-o zice ( acela care se hraneste cu ... fitoplancton ... )

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Da Dori, poate atrage peste mare. Inportant este sa o folosesti la anume distantza de mal, distantza care sa fie frecventata de acesti pesti. Adica sa exista conditziile corespunzatoare pescuitului acestor pesti
Folosind aceste nade pt pescuitul obletelui, pescuit care se desfasoara in imediata invecinatate a malului, va putea aduce acesti pesti pe zona pescuita numai in cazuri cu totul accidentale....


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Salut ! nada pentru rapitori exista ? in afara de ceea pt. bibani ...

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Hai ca facem ce facem si ajungem la ce spuneam mai demult. Ca sa scapam de anume directzii gresite in a intzelege sau a ne exprima, trebuie neaparat sa ne cunostem adversarul...
O data cunoscut, putem sa vedem ce este de crezut si ce este de alta natura.
Daca ne referim la pestii rapitori, atunci trebuie sa vedem ce comportament au acesti pesti. Vezi ca am mai spus... informatzia costa cel mai mult...asa ca astept plata...
Totzi pestii rapitori pe care-i cunosc au un comportament identic. Adica, cu cat sunt mai mici ca si varsta, nu ca si marime, acestia au obiceiul genetic de a carduii. Adica de a se deplasa in card. Sentimentul de card le da incredere si curaj. O data cu cresterea in varsta, acestia abandoneaza viatza de card, ramanand inpreuna pina la max 4-10 indivizi. Acesta lucru este caracteristic rapitorilor de talie medie. De ce? pt. simplul fapt ca trebuie sa se ajute in a ataca pestii din alte carduri.
  Dupa aceasta faza, cand mai trece ceva vreme si acestia mai cresc,  acesti pesti devin conplet singuratici. Hrana pe care o agonisesc devine mai putzin posibil sa sature un grup de pesti, si una peste alta, rapitorii mai batrani au si experienta si capacitatea de a se descurca singuri in procurarea hranei.
Cam asa stau lucrurile. Avand acum acest tablou proaspat in minte este logic sa intzelegem ca rapitorii de talie mica care carduiesc pot fi atrasi in zona nadita de diverse componente ale nadei, in general conponentele vii. Pescuitul rapitorilor mari se poate face pe nada numai cand acestia vin in zona nadita sa atace pestisorii care s-au adunat la nada si care constitue de fapt hrana lui de zi cu zi.
In bazinele suprapopulate cu rapitori, spre ex. biban, acestia se straing la nada pt ca sunt invatzati sa primeasca mancare. Nu ai vazut ca fazanii de crescatorie, desii provin din salbaticiuni, cand vad omul in preajma vin imediat la el? pai de ce? pt ca in sistem de suprapopulare si-a schimbat comportamentul... devine atras de cu totul alte valori. In cazul nostru, hrana...
Eu ma refer, in cele descrise, numai la comportamentul acestor pesti in cadru complet natural, intr-un ambient echilibrat in care speciile endemice se afla intr-un raport bine stabilit de mama natura....
  Mai exista o tehnica de a atrage pestii sau chiar insectele etc... in anume locuri cu ajutorul feromonilor...
Tehnica in linii foarte largi este o tehnica care s-a pus la punct ca urmare a observatziilor facute asupra pestilor care se strang in perioada de reproducere in carduri foarte mari. Din observatzii s-a ajuns sa se gaseasca ca de fapt stringerea in carduri este posibila datorita femelelor. Acestea elimina in apa niste substantze feromonice care sunt receptzionate de masculii speciei respective. Astfel natura a pus la punct sistemul de reproducere. Feromonii eliminatzi de femele, mai au si alta calitate... extraordinara este aceasta natura... pot determina atractivitate fizica numai fatza de indivizii de sex opus, care apartzin altor carduri, astfel evitandu-se fenomenul de consagvinitate....
Folosirea feromonilor ca si atractant pt. pesti, se poate face dar... atractantzii feromonici sintetici reprodusi pe cale de laborator, vor face ceea ce anume fac si feromonii naturali...adica vor strange numai masculii... Si asta numai cu anume conditzi... daca masculii respectivi se reproduc in tot timpul anului... daca masculii respectivi au sistemul senzorial in functzie.
Spre ex. pt. a fi intzeles mai bine si mai pe scurt, daca luam scobarul, acest peste se stie ca in primavara se strange in carduri respectabile si se deplaseaza pe rauri in sus unde se va reproduce.
Acest ritual este unul genetic. Femelele lasa in apa substantzele feromonice care aduna masculii capabili de reproducere in card. Toata lumea stie ca in perioada de reproducere scobarul mascul este acoperit de asa numitzii butoni. Acesti butonasi care-i acopera corpun sunt senzorii care receptzioneaza feromonii femenini.
Acesti butoni au si alte roluri.
S-a facut experimentul ca intr-un bazin sa se introduca feromonii sintetici caracteristici inperecherii intr-o perioada in care masculii nu aveau acei butoni.... masculii nu au mai sesizat prezentza feromonilor in apa...
Asadar, conditziile spuse anterior devin conditzii adevarate, rezultatul unor cercetari.
Folosirea feromonilor pt pescuitul industrial este interzisa. Acest lucru este interzis tocmai pt a nu extermina masculii speciei respective...
Exista mai multe feluri de feromoni.... dar cei mai periculosi sunt cei de reproducere....
Idea de feromoni a fost si este speculata in comertzul de specialitate ca sa se vanda anume produse.
FEROMONII, reprezinta o arma biologica cunplita, nu poate fi pusi la dispozitzia oricui. Cunostiintzele pe acest sistem sunt pastrate cu cea mai mare discretzie.
Ganditziva numai ca cineva vrea sa lase marea Neagra fara calcan... intr-o singura primavara au curatzat totzi masculii si gata... ganditziva ca cineva vrea sa distruga agricultura unei altei tzari pt a o face pe aceasta dependenta economic... cu ajutorul feromonilor se pot atrage insecte care pot face o invazie... si exemplele curg...razboi fara pusca, victorie sigura... S-au facut astfel de experimente, de obicei in tzarile sarace...au devenit si mai sarace...au venit apoi marile puteri cu ajutoare... doamne ce largi la suflet ereau acestia....


pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
Salut ! iti multumesc pentru informatii , sper ca , nu am deranjat cu intrebarile .

pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
nu ai deranjat, dar sper sa gasesti si pe net alte informatzii despre pesti...cauta biologia diverselor specii de pesti...poate ca ai sa gasesti o multzime de informatzii importante.

pus acum 16 ani
   
dori
Pe lista neagra

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 995
... partea cu hranirea etc. stiu ca le pot afla .. ma intereseaza " ciudatenii " ale pestilor , comportament in prezenta anumitor factori de mediu etc ... voi face rost si de aia , doar sa ma hotarasc cand .

-----------------------------------------------------------

Cauta informatii utile si in :
Site Pescar Hoinar prin Romania -



pus acum 16 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Daca ai sa cautzi sigur ai sa gasesti. Dar sunt si cartzi care desi sunt vechi, au o gramada de informatzii deosebit de utile in ele....

pus acum 16 ani
   
@didelpro
MEMBRU DE ONOARE

Din: bucuresti
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 875
Impresionanta discutia dintre ,dadylures si dori,realmente m a facut sa imi amintesc de copilaria mea,mentorii, mei, care din pacate nu au avut calitatea lui"dady".Sunt c am hodorog, nu sunt logat decit de 3 ani, pe, (acum )3, forumuri dar am citit aproape tot ce a postat dady.Pot spune ca:cantitatea de informatii,rabdarea de a expune un subiect ,ce mai,tot, face din dl.draghicescu un "OM"."Omul cit traieste invata",va multumesc pentru tot ce nu am stiut, iar discutia de la "OM la OM", deosebita!Multa,sanatate,stimati domni!

_______________________________________
Sa ,, aiva ,, ochiu cat maslina !

pus acum 15 ani
   
dadylures
MEMBRU DE ONOARE

Inregistrat: acum 16 ani
Postari: 982
Salut Didel, multumesc pt aprecieri, fac si eu ce pot. Sunt adeptul lucrurilor precise, si bine facute, intr-un cuvant calitate.
Cand am ceva timp mai dezvolt cateceva sper interesant.


pus acum 15 ani
   
Pagini: 1  
Opinii Ulei Migdale
De cand ma stiu am avut pielea sensibila si cu orice mi-as fi dat nu se schimba nimic.Insa de cand am descoperit uleiul de migdale in sfarsit pot sa spun si eu ca exista un produs ce imi calmeaza pielea si tenul meu este multumit!

Mergi la