|
Puffyk
MEMBRU DE ONOARE
Inregistrat: acum 15 ani
Postari: 126
|
|
In spate-i inchisoarea....chiar daca mai evada cate unu , venea singur inapoi, ca il omorau tantarii.....
Fata brazdata de soare emana un aer rustic, misterios. Era acel lipovean tipic, care stia foarte multe despre nimic si
putea insira povesti despre cele mai incredibile lucruri. Totul era sa aiba cine sa il asculte.....
Nebunia a inceput inainte de Eco Ara. Intr-o discutie cu Dan Talangescu, am aflat ca se punea la cale o expeditie de
mare anvergura, intr-un loc feeric si plin de peste. De cativa ani imi doream sa ajung pe Chilia, mai ales ca zona era
sursa multor povesti despre somni cu adevarat capitali, somni de sute de kilograme ce bagau in sperieti orice pasare de
curte ce isi putea permite luxul de a se indeparta la mai multi metri de adapost. Chiar cu un an inainte am aflat de la
un baiat de la Sulina ca ar fi existat un somn de 300 kg chiar la iesirea Canalului in mare, si care ar fi tras un copil
de pe un ponton. Nu ma asteptam sa prind nici macar unul de 100 kg, dar macar de 20-30 as fi dat afara vreo doi-trei. Ca
doar vorbeam de paradisul deltei…..
Pregatirile, visurile…toata lumea stie ce inseamna, dar in cazul meu nu putea fi vorba de prea mult timp. La 7.30 eram
la serviciu, la 18.00 veneam de la serviciu, la ora 22.00 o spalam pe fi-mea, la 23.00 ieseam din casa…..asta joi seara.
La ora 2.00 eram la Oltenita sa iau barca de pe apa, la ora 4 treceam podul de la Harsova, la 6.45 eram in Tulcea. Asta
vineri dimineata.
Problemele au inceput din Tulcea. De fapt, nu “probleme” ar fi termenul, ci micile accese de japca care sunt
omniprezente in Romania. Barca la apa, 50 ron….Ups! Cum adica….? Adica…simplu! 50 Ron sa bagi barca la apa….Adica sad au
cu spatele….pe o rampa…50 ron? Da! Bine, dar cand o scot? Ca trebuie sa o si scot….Da, cand o scoti…inca 50 ron! Adica
50 ron sa o ….bag, 50 ron sa o…scot? Da!
Bine atunci….asteptati voi mult si bine…..
Canalul 36 este o zona frumoasa. De trecere spre Chilia. Trafic destul de intens, dar merita sa il vizitati. Niste
avatai ce dadeau haotic in obleti ce zburau ca schijele, niste carasoi ce depuneau la suprafata, doi-trei starci atenti
catre lumea subacvatica si cam atat! A, sa nu uit…oi multe ce pasteau pe malul drept. Pentru ca digul de pe malul stang
era oprit. Concesionat….
Chilia nu este mare. Cam cat Sfantu Gheorghe. Ceva convoaie, un oras amarat pe malul drept, Pardina, parca, apoi gard
in gard cu blocurile vechi si nelocuite se inaltau niste viloaie, probabil vreun sat de vacanta. Digul este in acelasi
timp si drum, un drum care te obliga sa mergi cu 20-30 km pe ora. Si mergi, si mergi….Pe apa este la fel. Mergi, mergi,
tii numai dreapta si iar mergi. Iar cand peisajul devine tern pe ambele maluri, cand ai impresia ca cerul se uneste cu
pamantul, acolo incepe Chilia Veche. Un orasel saracacios, cu o biserica mare in centru, si case ca in Muzeul Satului.
Si ici-colo, niste vilute. Praf, soare si cativa copii ce se jucau. Bateau o minge de colo-colo….
Cazarea s-a facut intr-o casa cocheta, in conditii bune. Apoi am plecat la pescuit. Plini de speranta….
Ca de obicei, tinta noastra predilecta a fost somnul. Chiar la primele batai, in seara lui vineri, pestele a dat semen
de interes. La bataia numarul 26(fara nici un fel de exagerare), lanseta s-a curbat iar primul peste ateriza in barca.
Cateva kilograme. Bucuria ne-a fost umbrita imediat de un nene care se dadea agent al lui Raduta, si care trambita sus
si tare ca nu avem voie sa dam la clonc, pentru ca asociatia Zimbru interzice prin regulament acest gen de pescuit. L-am
rugat frumos sa ne lase in pace. A ramas un pic incurcat, nu stia ce sa raspunda. Inca o data, i-am zis, “vedeti-va de
plasele voastre, de smecheriile voastre, de circuitul pestilor in natura, de circuitul sturionilor in natura, de ce
vreti voi, dar lasati-ne in pace. Doar LASATI-NE IN PACE!!! Si a plecat….
Au urmat multi pesti prinsi, alergati zdravan, multi foarte mici, eliberati, cativa mari, retinuti. Adancimi
extraordinare, chiar si 28 metri; langa mal erau zone cu 2 metri adancime pentru ca, in cateva secunde, adancimea sa
coboare la 20-25…..Atacurile au survenit numai in 7 metri adancime, astfel ca sonarul a fost de real folos. Dar nici
urma de trofeele din povesti, de monstri ce trag vaca la fund sau tin remorcherele pe loc. Ecranul arata, intr-adevar,
peste mult si mare, dar atat. Nu am pescuit la alte specii de peste, am inteles ca zona tine foarte mult crap si caras.
In afara de somn, am incercat cateva ore si canalul Pardina, un canal mic si forte frumos. Caras, platica, babusca,
rosioara, toate speciile pamantului, trageau necontenit. Pluta nu apuca sa se monteze ca pleca direct la fund….
Nici nu am simtit cum au trecut cele 3 zile. A urmat un drum prin canicula in seara lui duminica, drum anevoios, care
a durat cam 2.5 ore si ne-a purtat, arsi de soare si cu inimile indoite, intr-un oras Tulcea prafuit si trist. Ne puneam
in continuare intrebari fara raspuns….
*Cum e posibil sa se concesioneze granita Romaniei???
*Cum e posibil sa aiba cineva tupeul sa ceara bani pe ziua de pescuit pe un brat al Dunarii?
*Cum e posibil sa fie cineva atat de prost sa dea acesti bani?
*Cum e posibil sa ai trei controale in trei zile diferite la aceleasi documente, de la acelasi post de Politie de
Frontiera?
*Cum e posibil ca acest oras, intr-o zona superba, cu drum de acces rutier, sa aiba doar doi turisti pe week-end?
*Cum e posibil sa fie atata saracie intr-o zona atat de bogata?
Va recomand Chilia cu cea mai mare responsabilitate. Aveti actele in regula si totul va fi ok. Peste este destul si
abia asteapta sa fie extras….crapi mari, somni pe masura, puteti avea driluri inedited chiar si cu sturioni…doar ca
sunteti obligati sa le dati drumul.
Si nu uitati, 5 kg de captura pe zi! Ca atata prind si concesionarii….
Fir intins!!!
44.3KB
|
|
